#StrăzidinConstanța - atunci și acum Faleza, străzile Karl Marx și Remus Opreanu în anii 1960 (GALERIE FOTO)

 

• Părăsim Piața Independenței, astăzi Piața Ovidiu și continuăm prezentarea cu străzile Karl Marx și Remus Opreanu, astăzi Revoluției din 1989 și Remus Opreanu, dar și cu faleza Cazinoului, „schimbată complet“ odată cu instaurarea regimului comunist.

Cele peste 300 de pagini ale lucrării „Constanța și împrejurimile ei“, publicată la editura Științifică, invită cititorii la o lectură panoramică inedită prin Constanța anilor 1960, pământ milenar, „«agora» tomitană, pe vremea romanilor - «forumul», iar în timpul stăpânirii otomane, oborul de cereale“.
 
Cei trei autori Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin ne poartă cu mai bine de jumătate de secol în atmosfera „celui mai batrîn oraș al patriei noastre“, Constanța. Cunoscători ai urbei, cei trei condeiază fiecare stradă, venind cu observații și descrieri pentru clădirile sau monumentele emblematice, scrise într-o manieră captivantă și ușor de parcurs.
 
„Constanța - regiunea dintre ape“ este titlul sugestiv ales pentru cel dintâi capitol al cărții, dedicat istoriei  orașului, din timpurile legendare, trecând prin epoca romană și stăpânirea turcească, și până în „vremurile noi”. Autorii parcurg fiecare perioadă istorică, lăsând necompletată sau alterată perioada începutului de secol XX, evident sub cenzura specifică contextului social-politic din anii 60.  
 
Cel de-al doilea capitol se intitulează „Constanța timpurilor noi“, o călăuză prin Constanța perioadei comuniste de dinainte de anii 60. Așa cum antemenționam, în acest capitol autorii vor trece în revistă mai toate străzile orașului, distribuite în două părți, acoperind cele 15 cartiere ale orașului din acei ani: Orașul Vechi, Incinta portului, Orașul Nou, Ahile Mihail, Tăbăcărie, Palazul Mare, Anadalchioi, Mihail Coiciu, Obor, Viile Vechi, Kilometrul 5, Viile Noi, Medeea, Filimon Sîrbu, Palas C.F.R. 
 
„La drum pe promontoriul fostei cetăți tomitane“ - Străzile Karl Marx și Remus Opreanu
 
Părăsim Piața Independenței, astăzi Piața Ovidiu și continuăm prezentarea cu străzile Karl Marx și Remus Opreanu, astăzi Revoluției din 1989 și Remus Opreanu. Vom remarca monumente emblemă precum Farul Genovez sau impozanta clădire a actualei Bănci Naționale, filiala Constanța. Redăm mai jos descrierea alcătuită de autorii lucrării:
 

„Mergem pe strada Karl Marx, o arteră foarte aglomerată, mai ales în timpul verii. Pe partea stîngă a străzii s-au amenajat de curînd două grădinițe, adevărate ferestre spre mare. […]
 
Trecem de clădirea Sfatului popular al regiunii Constanța și ne continuăm drumul pe strada Remus Opreanu. Admirăm două elegante imobile construite în anii puterii populare; forma lor arhitecturală contrastează cu linia specifică arhitecturii romantic franceze a hotelului Palas din apropiere.

 

lată farul genovez. Îndrăzneți corăbieri, genovezii l-au ridicat prin anul 1300. Din vîrful celor opt metri, flacăra a pîlpîit grijulie călăuzind corăbiile pe o raza de 2 mile, spre micul port Constanza, ca nu cumva acestea să se sfarme de dinții colțuroși ai stîncilor Medeei, care răsăreau amenințători din mare“[…]

 
Faleza, Statuia lui Mihai Eminescu, Monumentul eroilor marinari sovietici, Grupul Sculptural „Pescarii“

 
Ne continuăm plimbarea pe Faleza Cazinoului, „schimbată complet“ odată cu instaurarea regimului comunist. Construcția falezei a început în 1906 și a durat până în anul 1909. În anii comunismului Faleza a purtat numele de  Bulevardul 16 Februarie, paralel cu bulevardul I. C. Frimu, actualul Bulevard Regina Elisabeta.

Pe faleză, locul de recreere sau inspirație a constănțenilor, și  nu numai, din loc în loc, se remarcau în anii 1960 numeroase sculpturi, dintre care autorii amintesc impozantul bust al lui Mihai Eminescu, Monumentul eroilor marinari sovietici și grupul sculptural „Pescarii“.

„Astăzi, orașul Constanta se mîndrește cu o faleza care în ultimii ani și-a schimbat complet aspectul. De la un capăt la altul s-a înfrumusețat cu pergole elegant arcuite, din calcar de Codru.

De aici se poate admira toata splendoarea mării atît de mult cîntată de Mihail Eminescu. Bustul marelui nostru poet, turnat în bronz, e mîngîiat de briza mării. Acest monument de artă plastică, opera a lui Oscar Han (1930), concepută în stil clasic, e ridicat pe un soclu înalt de aproape trei metri. Lucrarea e interesant concepută și din punct de vedere arhitectural, avînd un caracter monumental; ea redă măreția de geniu, dar și modestia marelui poet romîn. O inscripție lapidară: MIHAIL EMINESCU (1850 - 1889).

 

În dreapta, pe faleză, se afla Monumentul eroilor marinari sovietici. Monumentul - un obelisc de marmură neagră lustruită - înalt de aproape trei metri, are în față o ancoră cu lanțuri grele. […]
 
Puțin mai departe întîlnim grupul sculptural „Pescarii“, opera sculptorului Corneliu Medrea, artist al poporului din R.P.R. Monumentul este executat din calcar de Dobrogea. Are o înălțime de 2,20 m. A fost dezvelit în anul 1950. Compoziția înfătișează avîntul pescarilor în lupta cu elementele naturii, pentru a scoate din apele mării nesecata avuție. […]“

 
Cazinoul și Acvariul
 
Finalul prezentării ne ilustrează „unul din vechile edificii ale orașului Constanța, monumentalul Cazino, dar și acvariul de vis-à-vis. Cazinoul a fost construit inițial ca o clădire de paiantă căptușită cu scânduri la exterior și se numea „Cazin“ sau „Kursaal“, fiind situat lângă Farul Genovez. În interior se regăseau o sală de dans, două săli de lectură, două săli de jocuri și o terasă la malul mării. Clădirea din lemn a Cazinoului a fost distrusă de o furtună puternică în cursul anului 1891.


 
În cele din urmă după mai multe planuri de proiectare clădirea a fost construită pe baza arhitecturii creionate de Daniel Renard. Inaugurarea actualei clădiri a avut loc pe 15 august 1910, în prezenţa principelui moștenitor Ferdinand, prilej cu are au ţinut discursuri prim-ministru Ionel Brătianu și a omul politic Vasile Morţun.
 
Lucrarea de față prezintă situația Cazinoului și a Acvariului, actualizată „la zi“.
 

„Între anii 1880 și 1902 pe aici se afla „cazina“, o construcție din lemn unde se dădeau concerte, spectacole de teatru și baluri, pe atunci numite complete.
 
Cazinoul este unul din vechile edificii ale orașului Constanta. Construcția a început în 1904 și a fost terminată în 1909. […] Cazinoul nu are un caracter arhitectural bine definit. El a fost construit sub influența cosmopolite a cazinourilor epocii 1850-1900.

 

Interiorul, la fel: somptuozitate falsă, cu scări și balustrade impunătoare, coloane îmbrăcate cu stuc, pereții cu briuri de marmură. Vizitatorul rămîne cu impresia că această exuberanță decorativă prin abuzul de înzorzonări, ornamentalii, fără gust, reprezintă o notă discordantă fața de restul falezei. Totuși, prin așezarea sa, cazinoul rămîne una din clădirile interesante ale orașului Constanța.
 
Înainte de 23 August 1944, cazinoul era locul jocurilor de noroc unde burghezia își disputa sume fabuloase, cîștigate prin exploatarea clasei muncitoare.
 
În 1951 acest edificiu a fost renovat, iar peste un an a fost dat în folosirea oamenilor muncii. Astăzi cazinoul este un local de recreere pentru localnici și pentru vizitatorii din țară și străinătate. El cuprinde o sală de spectacole împodobită cu draperii de catifea și policandre de cristal, cu 420 locuri, fiind destinată cinematografului Farul; de asemenea aici se mai țin diverse conferințe, adunări, simpozioane literare etc. Cazinoul mai cuprinde săli pentru recepții, expoziții și un restaurant. Terasa restaurantului larg deschisă spre mare, ofera o priveliște minunata, în special în nopțile înstelate.
 
Traversam bulevardul 16 Februarie, îndreptîndu-ne spre Acvariul „Profesor Ion Borcea“.[ …]

 

Acvariul a fost inaugurat la 1 Mai 1958. Este adăpostit în fosta clădire a Muzeului de arheologie al Dobrogei, transformată radical în scopul noii sale destinații. Acvariul este populat de numeroase animale marine. Instalații moderne permit expunerea și întreținerea animalelor în condițiile prielnice vieții lor.“

 
Va urma.
 
Descarcă gratuit volumul „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța
 
Sursă foto: „Constanța și împrejurimile ei“, de Petrilă Tiberiu, Popescu Demetru și Porumbescu Marin
 
Citește și:
#StrăzidinConstanța - atunci și acum Piața Independenței și „schimbările radicale“. Restrospectivă din anii 1960