Dobrogea în sărbătoare 145 ani de la Reintegrarea Dobrogei la viața românească(II). Serbările dela Constanța

La a 50-a aniversare, în 1928, de la re/întoarcerea acasă a „fiicei pierdute”, Dobrogei i s-au rezervat, de către oficialități, ample serbări publice, marcate – la Constanța, „metropola” provinciei – de o serie de inaugurări de edificii și instituțiuni (unele, nepuse în operă nici până azi...; sunt atestări de epocă, cu folos cetite, în afară de publicul larg, și de către edili&politicieni și oameni de cultură din zilele noastre, la a 145-a aniversare,  AD2023).
 
Eri [vineri, 26 octombrie 1928]
au început la Constanța Serbările Aniversare
 
- Cum au decurs solemnităţile de la liceul „Mircea cel Bătrân”, palatul cultural al Dobrogei, şcoala normală de fete și palatul muncii
 
Împlinindu-se cincizeci de anidela alipirea Dobrogei la RegatulRomâniei, cincizeci de ani de cândDobrogea este contopită în viatanoastră de stat, guvernul a socotitcă nu poate serba mai frumos această aniversare, decât aducând Constanței câteva daruri. Acestaeste sensul inaugurărilor cari s'aufăcut vineri 26octombrie în Capitala Dobrogei.
S'a inaugurat un frumos și mareliceu, s’a pus piatra fundamentalăa unui Palat cultural și a uneişcoale normale de fete monumentală. S’a pus piatra de temelie amonumentului Dobrogei, care seva ridica pe movila de pământ dinfața Cazinoului municipal, de unde va domina portul. S’a inauguratlocalul corporaţiei, frumoasă clădire cu trei etaje, un adevărat palat al muncei, care a putut fi terminat numai grație energicei interverițiuni ad-lui ministru dr. N.Lupu.
Serbările de vineri s’au încheiat cu inaugurarea cantineimuncitorilor din port instalată învechile silozuri, unde se va clădiși un cămin de ucenici.
Constănţeniişidobrogenii auprimit gestul guvernului aşa cumse cuvenea. În frumoasa zi de toamnă care a fost vineri, oraşul eraînveselit prin frumoasele decoraţiuni puse cu artă pe străzile principale, pe clădirile publice şi lafoarte multe case particulare.
Pe arcurile de triumf cu fondul alb, bradul verde alternează cutricolorul naţional; cerul cenuşiude culoarea perlei se confundă laorizont cu întinsul mărci domolite. Dobrogenii în costumele lor pitoreşti, diferite după regiuni, dauun farmec deosebit solemnităţilorcari –  spre lauda d-lui Vasile P.Sassu organizatorul lor – se desfăşoară, după program, cu o punctualitate remarcabilă.


Sosirea membrilor guvernului
La ora 8dimineaţa, au sosit din Bucureşti, d-nii miniştri Lapedatu, dr. Lupu, Inculeţ, gen. Angelescu, Gh. Tătărescu, iar din Brăila unde a inaugurat câteva școale, d. ministru dr. Angelescu.
Unii miniştrii au fost întâmpinati la gară de d-nii V.P. Sassu deputat și fost ministru,[Radu], prefectul judeţului, dr. Mărgărit primarul municipiului, C. Alimănişteanu senator, SelimAbdulachim, H. Grigorescu, S. Constantinescu, N. Negulescu deputați, Voinescu prefectul jud. Caliacra, Lucescu prefectul jud. Durostor,Mosinschi prefectul jud. Tulcea, Tașcu Pucerea deputatde Durostor, amiral Gabrielescu comandantul diviziei de Mare, general I. Vlădescu comandantul diviziei IX-a, Stan Popescu, toţiofiţerii garnizoanei Constanţa, reprezentanţiiautorităţilor civile, I. Anastasiu, preşedinteleCurţii de apel împreună cu întregul corp al magistraţilor, funcţionariicorporaţiilor locale, organele de inspecţieşi de control ale ministerului de instrucţie, primarii din judeţeleConstanţa, Tulcea, Caliacra şiDurostorşi un mare număr de veterani.
 
La liceul Mircea cel Bătrân
De la gară, asistența s-a dus la localul noului liceu, Mircea cel Bătrân, unde aştepta o imensă mulţime. Serviciul religios a fost oficiat de P.S.S. Episcopul Gherontie al Tomisului şiDurostorului, asistat de arhimandritul Dincă.
 
Cuvântările
Cuvântarea d-lui G. Coriolan, directorul liceului
Ne-am întrunit astăzi într’un moment însemnat din istoria ţinutului nostru, ca să inaugurăm acest lăcaş, întruchiparea năzuinţelor apostolilor culturii româneşti din ultimele două decenii. Inaugurarea aceasta în preziua serbărilor semicentenarului Dobrogei. Socotim ca un preţios augur pentru viitorul cultural al acestei provincii.
Se vorbeşte astăzi mult de misiunea culturală a statelor moderne, dar nu trebuie să uitămcă în trecutul nostru sbuciumat, voeivoziişiboerii, în puterea tradiţieişi sub înrâurirea concepţiei spiritualiste creştine au clădit aşezăminte de cultură, biserici, şi mănăstiri, cari sunt o podoabă a artei în răsărit. Să nu pierdem din vedere, că unii domnitori au exercitat aproape o hegemonie culturală în Orient, ajutând şi construind pentru toţicreştiniiapăsaţi de jugul otoman.
Dacă în acele timpuri, când anii de linişte erau excepţie, domnii şi-au îndeplinit atât de strălucit menirea, cu atât mai nemăsurat mare este obligaţiunea noastră a celor de astăzi să ne închinăm toată puterea pentru ridicarea ţărei prin cultură.
Aceste, năzuinti spre lumină neau îndrumat si pe noi dobrogenii, să ne manifestăm cu mai multă energie, după întregirea tării. Astăzi trebue să clădim frumos, măreţ si trainic, asa cum se cuvine României Mari.
Liceul nostru se datorește regelui Carol. A fost construit mai apoi prin străduinţele oamenilor cu înţelegere, dar se datoreşte mai ales d-lui ministru Angelescu, care ne onorează astăzi cu prezenţa d-sale împreună cu ceilalţi d-ni miniştri la această inaugurare.
Mulţumim tuturor celor cari au contribuit la înălţarea acestui lăcaş, care costă aproape 40 milioane lei.
 
Cuvântarea d-lui Angelescu ministrul instrucţiunii
Printre numeroasele probleme cesʼau pus în urma războiului, aceacare prezintă o importantă capitală este problema culturii.
Conducătorii ţăriişi-au dat seamacă nu se poate face consolidarea țării, decât prin răspândirea culturii în păturile cele mai adânci ale neamului. Şi au început fecundaactivitate în această privinţă. Amizbutit să construim un mare numărde şcoale. Aci, în Dobrogeas’au construit foarte multe şcoale.Numai în judeţulConstanţas’auconstruit peste o sută de şcoaleprimare. Tot astfel s’a construitşi în celelalte judeţe ale Dobrogei. Dar o atenţie deosebită trebue să dăm învăţământului profesionalfiindcă numai prin şcoala de meserii putem să creiem o păturăharnică de meseriaşi, cari să contribue la îmbogăţireaţării.
Am arătat dela început atenţiuneînvăţământului secundar.S’auînceput construcţii de şcoale secundare pentru fete. Până acumas-au construit54 localuri de liceeşişcoale secundare de fete.
Chiar astăzi, la Constanţa, punem piatra fundamentală uneinouişcoale de fete.
Va trebui să contribuim la armonizarea diferitelor feluri de învăţământ spre a pregăti, în timpulcel mai scurt pe intelectualii carisă conducă ţara.
Ca ministru al instrucţiunii, făgăduiesc să contribui la, terminarea internatului acestui liceu, fiindcă în el vor locui fii de săteni.
De asemenea trebue să terminămcât mai curând şcoala comercialăşişcoala de meserii, ca să punem pe picior de egalitate învăţământul practic şi cel teoretic. La anulprin munca neobosită a prietenului d. V.P. Sassu şi a celorlalţiconducători ai judeţuluiConstanţa am credinţa că vom putea ridica şi aceste şcoale.
*
Solemnitatea s’a terminat la ora 10. De aci asistenta a plecat în corpore pentru a asista la punerea pietrei fundamentale a Palatului cultural.

La Palatul Cultural
Serviciul religios a fost oficiatăde P.S.S. episcopul Gherontieasistatde numeroşipreoţi. După oficierea serviciului divin P.S.S. a rostit următoarea cuvântare:
 
Cuvântarea P.S.S. Episcopului Gherontie
În momentul când în cetatea vechiului Tomis, moştenirea noastră străbună, punem piatra fundamentală a palatului cultural al Dobrogei, pe mine, păstorul sufletesc al eparhiei Constanţei, o dorinţă mă stăpâneşte: să ne ajute Dumnezeu să-l inaugurăm cât de curând.    Marele eveniment, pe care întreaga Dobroge şiţara îl sărbătoreşte astăzi, împlinirea semicentenarului de la realipirea definitivă şi pentru o veşnicie a moştenirii lui Mircea cel Bătrân la patria mamă, şi în care acest măreţ palat ia fiinţă, este după cum zice Sf. Scriptură „ulceaua” în care trebue să se lămurească şi să se topească toate deosebirile de credinţă, în care trebue să se contopească cele mai sfinte, mai curate şi mai nobile dorinţe.
Fiilor, în momentul în care s-a pus prima mistrie de tencuială la temelia palatului cultural al Dobrogei, din momentul când episcopul vostru a stropit cu aghiasmă piatra fundamentală, locul a devenit sfânt şi fără prihană fiind templul ştiinţiişi al artei, sanctuarul lui Dumnezeu.
Dacă este aşa, dacă şi voi aveţicredinţa că este aşa, atunci două lucruri vă recomand:        Să puneţi tot sufletul vostru, toată puterea voastră de jertfă pentru clădirea lui, să lepădaţi la poartă toate grijile, să vă fie inima curăţită de orice patimă şi cu frica lui Dumnezeu, cu credinţăşi dragoste să vă apropiaţi de templul ştiinţii.
Afară de curtea Palatului Cultural al Dobrogei, puteţi avea orice crez politic; aci însă trebue să aveţi un singur crez, o singură ţintă: proslăvirea marelui eveniment de astăzi pe care-l simbolizează Palatul Cultural, pe care îl sfinţim în aceste clipe.
 Aşa să vă ajute Dumnezeu.
 
În numele comitetului organizator
Cuvântarea d-lui profesor Negulescu
Mulțumesc guvernului și în special d-luipreședintedeminiştrişid-lui ministru al artelor pentru hotărârea sa odată cu ridicarea monumentului aducător aminte de cei cari au contribuit la realipirea Dobrogei, să înalţeşi alt monument, monumentul cultural.
Puterea unei naţiuni stă mai ales în puterea ei culturală, care se măsoară prin operele cu cari ea a contribuit la patrimoniul comun al civilizaţiei.
Şi aceste contribuţiunidevin cu atât mai obligatoare pentru noi, cu cât statul nostru ţine să joace un rol din ce în ce mai mare în complexul celorlalte state.  
Dobrogea, care şi până acum a contribuit cu puterea ei la progresul general de astăzi va contribui cu atât mai mult la progresul cultural. Ea va putea să răspundă deci nevoilor actualede cultură ale Statului nostru, nevoi arătate de acel mare bărbat politic pe care moartea l-a răpit atât de timpuriu ţării,Ion I.C. Brătianu:
 „Voim o viaţă de civilizaţieobştească puternică şi armonică, întemeiată pe cultura masselor populare, înviorată şidesvoltată de cunoştinţele, concepţiile elitei inteligente care prin ştiinţăşiinspiraţieconstitue pretutindeni progresul umanităţii – acel progres la care contribuim în raport cu facultăţile de care dispunem” – a spus acel mare bărbat de stat.
Aci s’a dus o acţiune culturală, căci diferitele societăţi culturale şi artistice au o vechime vrednică de menţionat. Acţiunea aceasta a fost stânjenită de lipsa unui local propriu.
Palatul cultural vor afla toţi, şi chiar cei cari nu ar voi să afle, că România a cunoscut atâtea triumfuri şidecepţiuni, n’a fost însă nici odată îngenunchiată.
Tot aci se vor afla dovezile de afirmarea civilizaţiei noastre. La această operăde cultură ne angajăm să lucrăm cu tot entuziasmul pentru binele şipropăşirea țării.
 
Cuvântarea d-lui ministru Al. Lapedatu
Iniţiativa construirii unui palat cultural al Dobrogei în metropola acestei provincii, a pornit din necesităţile de ordin cultural şinaţional ale geniului românesc.
Nicăeri mai mult ca în acest oraş, unde se concentrează toate sforţările noastre pentru a face din el nu numai centrul firesc al provinciei, nu numai portul de căpetenie al ţării, dar şi locul de legătură între uscat şi apă îşi are restul şi folosul un palat cultural ca acel plănuit ca instituiţii menite să dea cercetătorilor de tot felul ai lucrurilor şi oamenilor, cele mai bune, mai lesnicioase mijloace de cercetare. Să cuprindă în colecţii bogate şi frumos rânduite rămăşiţele trecutului şi mărturiile vieţii atât de interesante şi variate de astăzi – să cultive mintea, să mobileze sufletul cu mijloacele superioare ale artei.
Înfiinţarea acestui palat trebue să fie pentru stat şi pentru populaţia dobrogeană, unul din rezultatele concrete ale silinţelorşinăzuinţelor noastre de dominaţiune transdanubiană.
Cu sprijinul şi ajutorul guvernului ţăriişi al notabilităţilor din această provincie să ridicăm palatul cultural a cărui piatră fundamentală o punem astăzi.
D. V.P. SASSU aduce apoi mulţumirid-luiTeiler, comerciant,care a donat pentru construcţiapalatului, 50 mii lei.

 
Cuvântarea d-lui ministru al cultelor şi artelor
Punem azi, aci, piatra de temeliea monumentului plănuit să se ridice în acest oraş cu prilejul semicentenarului realipirii Dobrogii. Monumentul e menit să amintească generaţiilor viitoare, recâştigarea acestei ţări la viaţă românească, după cum monumentul ridicat de împăratul Traian lângăcetatea Tropaeum, aminteşte peste veacuri, cuprinderea provincieiimperiale, în lumea şi ordinea romană. Monumentul acesta nu este numai un simbol al trecutului nostru în Dobrogea, ci şi un memento pentru cei ce pe viitor se vorapropia din zările depărtate alevalurilor de acest pământ.
Dobrogea este patrimoniul strămoşesc alipit la organizaţiunea de stat a ţăriiromâneşti sub Mircea cel Bătrân şi a revenit la noi sub Carol Întemeetorul, cu prilejul independenţiinaţionale, şidesvoltată sub regele unităţiinaţionale, Ferdinand Gloriosul.
Iată dece monumentul acesta este nu numai al Dobrogei, ci al naţiunii întregi şitrebue să fie în concepţieşiexecuţie, creaţiunea artistică şitehnică a generaţiuniiunităţiinaţionale. Pentru aceste cuvinte, guvernul ţării a luat asupră-şicheltuelile ridicării acestui monumentşi a pus la încercare pregătirea şitalentul tinerilor noştriartiştişiarhitecţi, aşteptândcu încredererealizarea.

Defilarea trupelor
După cuvântări, au defilat trupele, în faţad-lorminiştri de război, Paul Angelescu, a celorlalţiminiştri, reprezentanţilorautorităţilor civile, invitaţilorşi publicului.Au defilat toate trupele din garnizoană, şcoala militară de marină şişcoalele celelalte.

Inaugurarea [Palatului] Corporaţiei
La orele 11.30 a avut loc solemnitatea inaugurării corporaţiei. Clădirea ridicată din banii meseriaşilorconstănţeni cu ajutorul Casei Centrale a asigurărilor sociale este un local somptuos, aşa cum merită să aibă cel mai important port al ţării noastre.
După oficierea serviciului religios de către episcopul Gherontie al Constanţei, a luat cuvântul d. R. COCEA preşedintelecorporaţiei. D-sa a arătat că dacă în decurs de 50 de ani pe terenul Dobrogei s’a putut ajunge la frumoase realizări culturale, şi pe terenul economic s’a putut face ceva. În momentul alipirei ei la patria mumă, în Dobrogea nu existau nici măcar începuturi de meserii. Dea face apoi un istoric succint al evoluţiei breslelor şicorporaţiilor din Constanţa de la înfiinţarea lor şi până în zilele noastre. Aduce mulţumiri tuturor pentru munca depusă şi în special celor 12.000 muncitori anonimi ai acestei regiuni cari prin munca lor au contribuit la realizările de astăzi.
În numele lor mulţumeşted-lui dr. Lupu pentru sprijinul şi interesul dat aceseiorganizaţiuni.
D. TRANCU-IAŞI, fost ministru al muncii, relevă coincidenţa inaugurării palatului meseriaşilor din Constanța cu marele eveniment al Dobrogei – 50 de ani de alipirea ei la patria-mumă – alipire pe veşnicie consacrată. Acest palat – a spus d-sa –va simboliza deapurarea grija ţării întregi pentru pătura muncitorească din acest colț al țării. Constanța este capitala Dobrogei, dar în ziua când politica economică a transporturilor vaface ca toate drumurile să se îndrepte spre Constanta, atunci, acest port va deveni plămânul comercial al ţării.
Termină vrând ca noul localsă servească pe lângă alinareadurerilor fizice ale meseriaşilorşi la ridicarea morală a întregei muncitorimi din această regiune.
D. TEODOR IONESCU a vorbit în numele consiliului de administraţie al Casei centrale aasigurărilor sociale, mulţumindd-lui ministru pentru opera înfăptuită în folosul meseriaşilor români.
 
Discursul d-lui ministru dr. N.Lupu
D.dr. N. LUPU, ministrul muncii, cooperaţieişi asigurărilor sociale, luând cel din urmă cuvântulspune:
Dobrogea trăeşte zile de sărbătoare, şi odată cu ea Constanţa perla Dobrogei şi a Mării Negre, este înveşmântată în haine de sărbătoare. Se serbează alipirea ei la viaţa de stat a României, pentru că de sufletul românesc niciodată n’a fost străină. Din ziua când Traian a trimis primii colonişti în Dobrogea schimbul de populaţie între un mal şi altul al Dunării a fost continuu. Din timpuri străvechi, ciobanii ardeleni veniți cu turmelelor, de oi din munţiiCarpăţi până la malul mării. Se împlinesc aşadar cincizeci de ani de la contopirea Dobrogei în viaţa de stat a României şi vor trece cincizeci de mii de ani şi ea va fi cuprinsă în aceiaşiviaţă de stat.
Astăzi, în ziua Sfântului Dumitru purtătorul de Mir, guvernul vine şi el la Constanţa purtător de daruri.
După masă vom pune piatra fundamentală a unui monument, neperitor al Dobrogei.         Dobrogea este o entitate aparte, din punct de vedere geologic, istoric, geografic şi social. Delta are bogăţii imense. Cu peştele, ei ar putea hrăni întreaga Europă. Câmpiile Dobrogei sunt mănoase, roadele lor mai îmbelșugate, fructele mai gustoase. În Dobrogea este lacul Frumos care vindeeci mii și mii de oameni în fiecare an. Soarele este mai bogat în ozon la malul mării. Dobrogea nu este o provincie este o ţară, li revine generaţiei de mâine sarcina să o ridice la adevărata ei valoare pentru că ea este plămânul maritim al ţării.
Acest palat al corporaţii, are o înaltă menire economică şi socială. El este menit să contribue la îmbogăţireaţăriişi la îndrumarea meseriaşilor români, de care avem atâta nevoe. În zadar gândesc savanţii, în zadar crează dacă lipsesc muncitorii, manuali cari execută. În zgomot de ciocane şi de cazane, în focul cuptoarelor dogoritoare, muncitorul manual îşi execută munca sa şi produce obiectele decari avem toţinevoe. Aţi pierit numele tuturor faraonilor au pierit şi numele regilor Ninivei, dar au rămas ca mărturii a muncii anonime Piramidele şiGelescul.
 Înadins am chibzuit să terminăm locaşurile cari s’au inaugurat astăzi în ziua aniversării semicentenarului alipirii Dobrogei la România. Corporaţia va servi muncitorilor – din contribuţia cărora s’a ridicat – pentru a le alina suferinţele, a contribui la educare a lor şi pentru a o organiza. Până astăzi ne-am străduit să scoatem cărturari, de acum încolo trebue să schimbăm această concepţie. Munca muncitorului manual este mai utilă decât a intelectualului, e mai frumoasă şimai bună pentru societate să fii producător manual cinstit. „Fericiţi cei flămânzi, că aceia se vor sătura” a spus Christos. A venit vremea aceasta, ca statul să se îngrijească de cei oropsiţi, de muncitori.

Inaugurarea cantinei muncitoreşti „Domniţa Ileana”
Laorele 4 d.a. s’a inaugurat cantina muncitorilor din port. Cantinaces’a inaugurat este ridicată din iniţiativa ministerului muncii, şi va costa până la complecta terminare, 4 milioane lei. Această cantină va fi prevăzută şi cu un cămin pentru ucenici. În cantină, vor putea lua masa zilnic, până la 51 de ucenici şi muncitori din port.
 
Cuvântarea d-lui ing. Stavri Cunescu
După oficierea unui serviciudivin de către episcopul Gherontie al Constanţei, a luat cuvântul d.ing. Cunescu, directorul general al învăţământului muncitoresc, care a arătat că, paralel cu opera de legiferare, ministerul muncii a pornit spre o activitate în vederea pregătirii profesionale şiasistenţiimuncitoreşti. În acest scop s’a început organizarea căminelor de ucenici, acolo unde s’asimţit nevoia ajutorării ucenicilor şi a naţionalizării mânii de lucru.
În acelaşi scop se inaugurează astăzi cantina pentru muncitori din portul Constanţa, unde aceştia vor găsi pe lângă o masă bună, şieducaţie sufletească.Muncitorimea noastră trebue să fie conştientă de menirea sa pentru a putea deveni buni cetăţeni. Pe lângă cantină va funcţionaşiun cămin pentru 100 de ucenici.
D-sa termină aducând mulţumirid-lui ministru Lupu şi tuturor acelora cari prin obolul lor şi grija lor au reuşit să pună bazele acestei instituţii de asistenţă muncitorească.D. Dobrică Radu a expusdoleanţele muncitorilor din port. Dl. Aurel Negulescu a vorbit în numele muncitorilor manuali. Dl. Sandi Constantinescu deputat a adus mulţumirid-lui ministru dr. Lupu pentru solicitudinea ce o are faţă de muncitorii din Constanţa.
 
Cuvântarea d-lui ministru al muncii
D.dr. N. LUPU, ministrul muncii spune:
Cu inaugurarea cantinei şi căminului de ucenici vă aducem al doileadar, cu prilejulsemnicentenaruluialipirei Dobrogei. Cu această inaugurare împlinim o mare datorie patriotică. Porunca creştină spune: „Iubeşte pe aproapele ca pe tine însuţi”şi „Pastorul e dator să se jertfească pentru turma sa”. Guvernul e dator să facă sacrificii pentru popor. Poporul nostru nu produce aşa cum trebueşi atât,cât trebue. Nici muncitorul agricol, nici cel industrial nu dau tot randamentul de care sunt capabili. Copii cari vin de la s ţară la oraşca să înveţemeşteşugurile la maiştri, se găsesc fără adăpost, fărăhrană substanţială, şi fără o vorbă mângăetoare.
Guvernul e datorsă le vină şi ajutor prin căminede ucenici şi cantine.
Aduce mulţumirid-lui Cunescu, directorul general al meseriilor şid-luiTrancu-Iaşi, fost ministru,care a oferit fondurile căminelorde ucenici, printr’o lege specială. În aceste vremuri de criză generală cantina care se inaugureazăeste o binefacere pentru muncitori.Ei vor găsi o masă ieftină şi bună,cinematograf, bibliotecă şi tot cetrebue pentru cultivarea sufletului.
La această operă am avut norocul să putem asocia şiiniţiativa privată. Mişcarea aceasta pornită din iniţiativa ministerului muncii găseşte în sprijinul ei marele suflet alDomniţei Ileana, al cărui nume îlpoartă căminul, şi al d-nelor dinAsociaţia femeilor creştine. Acestedoamne vor da muncitorilor pâinea cu mâinele lor; dar omul nu trăeştenumai cu pâine, şi de aceiatot ele le vor da şi cuvântul luiDumnezeu, hrana sufletească.
 
Citește și:
Dobrogea însărbătoare 145 ani de la ReintegrareaDobrogei la viațaromânească(I)