#citeşteDobrogea Detalii economice din Dobrogea anilor ʼ30 (II). Preţuri şi salarii

La sfârşitul celui de-al patrulea deceniu al veacului al XX-lea, traiul în oraşele Dobrogei era unul foarte scump. Existau numeroşi oameni cu stare, care îşi permiteau să trăiască în lux, să se îmbrace după ultimele cataloage occidentale, să conducă maşini scumpe sau să joace sume mari la jocurile de noroc ale Cazinoului Comunal. Aceştia nu formau însă majoritatea. Cei mai mulţi dintre locuitorii urbelor dobrogene trăiau la cumpăna dintre mediu şi sărăcie, visând însă ca la un moment dat să scape de nevoile şi lipsurile ce îi măcinau. Rata inflaţiei era mare, preţurile foarte ridicate, salariile mici, iar inechităţile sociale, des întâlnite.
 

 
În materialul anterior al acestei serii am vorbit despre cât de scumpă era viaţa în oraşele importante ale României Mari, în urbe dezvoltate precum Constanţa. Din acest motiv, acum vom încerca să vedem ce preţuri aveau efectiv diversele bunuri şi produse ce puteau fi găsite în prăvăliile, magazinele şi oboarele din reşedinţele de judeţ ale provinciei. Pentru a realiza acest lucru, luăm în calcul preţurile de detaliu medii pe ţară, aşa cum sunt ele prezentate în statisticile folosite ca şi surse bibliografice. Este, de asemenea, interesant de făcut comparaţia între preţurile din 1913, după al Doilea Război Balcanic şi dinainte de Primul Război Mondial, şi cum au crescut acestea, la nivelul anilor 1930 şi respectiv 1939.
 
La nivel naţional, în 1913, un kilogram de carne de vacă costa 0,96 de bani. În 1930, în plină criză economică mondială, acelaşi produs ajunsese la 30 de lei/kilogram, pentru ca în 1939 să fie de 23,80 de lei. Un kilogram de carne de porc calitatea 1 a ajuns să coste, de la 1,17 lei (1913), 41,20 lei (1930) şi apoi 33,10 lei (1939). Un litru de lapte ce putea fi cumpărat cu 0,35 bani, în 1913 a ajuns să aibă un preţ mediu de 7,85 în 1930, iar apoi, unul de 5,70 lei în 1939. La fel, 100 de ouă proaspete ce în 1913 costaseră 6,96 lei au ajuns în anii 30 să fie cumpărate cu 188,55 lei (în 1930), respectiv 198,30 (în 1939). Încheiem comparaţia pe ani cu un alt produs capital, pâinea albă: în 1913 un kilogram putea fi cumpărat cu 0,12 bani în 1913, cu 9,30 lei în 1930 şi 9,15 lei în 1939.
 
Alte preţuri medii naţionale, de data aceasta doar la nivelul anului 1939, erau următoarele: 1 kilogram de crap - 46 de lei, 1 găină - 55,70 de lei, 1 kilogram de făină - 11,15 lei, 1 kilogram de ulei de floarea soarelui - 39,35, 1 kilogram de cartofi vechi - 3,55 lei iar un litru de petrol lampant - 4,10 lei.
 
În continuare, ne referim la preţuri din oraşele mari ale Dobrogei. La Constanţa, preţul mediu pentru un kilogram  de carne de vită de gătit era de 18, 25 de lei. În comparaţie, acelaşi produs valora la Bazargic 27 de lei, la Silistra 24, iar la Tulcea 23 de lei.
 
Kilogramul de carne de porc calitatea 1, care la nivel mediu naţional era de 33,10 lei, precum am arătat mai sus, la Constanţa era mult mai scump, ajungând la 39,25 de lei. În comparaţie, acelaşi produs putea fi achiziţionat la Silistra cu 29 de lei, la Tulcea cu 30 iar la Bazargic cu 34,35 lei. Laptele costa 7, 25 lei per litru la Constanţa şi 6,45 la Tulcea. Un kilogram de peşte din soiul crap era foarte ieftin la Tulcea (26,25 lei), dar foarte scump în celelalte trei reşedinţe dobrogene (40 de lei la Constanţa, 39,75 la Bazargic şi 41 de lei la Silistra).
 
O găină ajungea la 60 de lei bucata la Constanţa, 61 de lei la Tulcea şi doar 46 de lei la Silistra. Un kilogram de pâine albă varia în Dobrogea de la minimum de 8,15 lei, la 9,95 la Constanţa şi până la maximul de 10,10 lei la Bazargic. Un kilogram de făină de grâu calitatea 000 putea fi cumpărată cu 11 la Tulcea, cu 13 la Constanţa şi cu 14 la Silistra. Un kilogram de cartofi vechi costa la Constanţa 6,45 lei iar la Tulcea - 4,70 lei.
 
Considerate delicatese, citricele de import erau mai ieftine la Constanţa, unde erau adesea descărcate cantităţi importante. Aşa se face că 1 kilogram de portocale costa în oraşul lui Ovidius 5,80 lei, în timp ce la Silistra ajungea la 9,30 lei iar la Tulcea chiar 10 lei.
 
Lăsăm de o parte preţurile în detaliu la alimente pentru a ne referi la cele de articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi confecţii. Evident, existau, ca şi astăzi, variaţii legate de calitatea produsului sau de renumele producătorului şi firmei, dar statisticile fixează media anuală pentru un produs de calitate, să îi spunem, normală sau bună.
 
Astfel, în 1939, un metru de stofă de haine costa în oraşul Constanţa 596 lei, la Bazargic 585, la Silistra 617, iar la Tulcea 635 lei. O pereche de pantofi bărbăteşti putea fi achiziţionată cu 655 la Bazargic, cu 640 la Constanţa, cu 621 la Tulcea şi cu doar 592 de lei la Silistra. De cealaltă parte, o pereche de pantofi de damă valora cam tot aşa, de la 592 la Silistra şi până la maximul de 640 de lei, la Constanţa. O pereche de ciorapi bărbăteşti era mai ieftină la Constanţa (unde ajungeau multe confecţii de import), în speţă 41 de lei şi mai scumpă la Bazargic - 52 de lei. O pereche de ciorapi de damă costa în jur de 98 de lei la Bazargic, Silistra şi Constanţa şi 102 lei la Tulcea...
 
(Va urma)
 
Bibliografie - Anuarul Statistic al României ediţiile 1939-1940, 1937-1938, 1935-1936, 1931-1932
 
Despre Cristian Cealera
 
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absovit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene. 
Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.    
 
Citeşte şi:
 

După 15 ani de presă, Cristian Cealera şi-a descoperit o nouă vocaţie

Interviu cu publicistul Cristian Cealera - „Nu m-am considerat niciodată un scriitor, ci mai repede un cronicar de Ev Mediu“

#citeşteDobrogea: Detalii economice din Dobrogea anilor ʼ30 (I). Costul vieţii