#DobrogeaDigitală Protestul Episcopiei Tomisului la Concordatul României cu Vaticanul din 1927

Pe 10 mai 1927, Regatul României, reprezentat de ministrul Cultelor, Vasile Goldiș, a semnat un concordat cu Vaticanul care permitea reorganizarea Bisericii Catolice din țara noastră și garanta credincioșilor exprimarea libertății religioase așa cum fusese recunoscută în Constituția din 1923 pentru ortodocși și greco-catolici.
Tratatul nu a fost pe placul reprezentanților Bisericii Ortodoxe. Aceștia îl considerau un contract politic între puterea civilă a unui stat şi între o putere spirituală fără stat civil şi prin care se acorda de statul civil puteri spirituale, privilegii, ce nu puteau fi cuprinse în legile ţării.



La Constanța, episcopul Gherontie Nicolau a întrunit Consiliul Eparhial în vederea poziționării oficiale a Episcopiei Tomisului față de ratificarea concordatului. Concluziile au fost tranșante! Pentru consiliul eparhial concordatul era inutil, anticonstituţional, antinaţional, antieconomic şi periculos pentru liniştea ţării. Hotărârile luate de consiliul eparhial au fost publicate în revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. IV, nr. 12, decembrie, 1927.

„Noi, în numele clerului şi al poporului acestei eparhii pe care îl reprezentăm prin încrederea ce ne-a acordat alegându-ne în consiliul eparhial, protestăm cu toată puterea contra concordatului pe care îl socotim un pericol naţional şi deci suntem contra încheierii pentru următoarele motive:
1. În toate timpurile, de la înjghebarea statului Român, diferitele culte şi religiuni au fost tolerate şi libere a se exercita pe pământul ţării întrucât nu ating ordinea de (art. 21) stat şi bunele moravuri, şi nimeni nu s-au plâns contra noastră, ca stat liber.
2. Asemenea se acordă libertatea şi azi prin art. 22 din Constituţie fiind reglementate prin legi deosebite.
3. Suntem contra concordatului, pentru că prin acesta fraţii noştri amăgiţi la 1700 şi uniți cu papalitatea vor fi rupţi desăvârşit de la sufletul naţional al ţării, provocând prin aceasta tulburări de care azi mai mult ca oricând nu avem nevoie, având nevoie de a ne consolida unificarea sufletească pe lângă cea politică care ne-a costat atâtea vieţi scumpe.
4. Suntem contra concordatului, pentru că se dă dreptul bisericii catolice de a face prozelitism prin şcolile confesionale, ordine şi congregaţiuni.
5. Suntem contra concordatului, pentru că prin acesta, Papa se va amesteca în treburile interne ale ţării formându-şi un partid politic fapt ce se urmăreşte de papalitate de la înfiinţarea principatelor şi cu care partid va aduce tulburări în liniştea noastră ţară. Exemple avem amestecul Papii în politica Belgiei, Franţei, Germaniei, Cehoslovacei şi acum din timpul de urmă voieşte şi în România, Bulgaria şi Iugoslavia.
6. Suntem contra concordatului, căci prin acesta bugetul ţării şi a astfel secătuit, va suferi o grevare care va împovăra şi mai mult pe cetăţenii român ortodocși; iar fondurile vor trece granița luând drumul spre Vatican.”

În pofida protestelor unor reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe, legea pentru ratificarea Concordatului cu Sfântul Scaun a fost votată de Senat în ședința din 25 mai 1929 și de Adunarea Deputaților în ședința din 29 mai 1929. Legea a fost promulgată prin decretul nr. 1842/1929 și publicată în Monitorul Oficial nr. 126 din 12 iunie 1929. În condițiile în care regele Mihai I era minor, decretul de promulgare a fost semnat de cei trei membri ai Regenței, unul din ei fiind chiar patriarhul Miron Cristea.

#citește mai departe în  revista „Tomis – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, An. IV, nr. 12, decembrie, 1927.
Foto cu rol ilustrativ: Ionuț Druche (1929 / Episcopul Gherontie Nicolau în mijlocul membrilor Asociațiilor Cântăreților bisericești și Funcționarilor publici)
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche

S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 

Citește și:

#Dobrogea Digitală: Nae Ionescu și problema unui profesor de la Seminarul din Constanța