Dobrogea în sărbătoare 145 ani de la Reintegrarea Dobrogei la viața românească(III). „Grandioasele solemnităţi dela Constanţa”

După ce vineri, 26 octombrie 1928, a fost dat startul amplelor serbări ale Semicentenarului Dobrogei – așa cum am cetitorii au luat cunoștință –, la Constanța sărbătoarea Dobrogei a continuat, culminând duminică 28 octombrie cu alte „grandioase solemnități” – de astădată în prezența Familiei Regale, a membrilor Înaltei Regențe, a președintelui Consiliului de Miniștri (național-liberalul Vintilă Brătianu) și a Corpurilor legiuitoare (Adunarea Deputaților și Senatul).
S-au rostit cuvântări, s-au desfășurat parade și defilări, a fost inaugurată, la „Cazinoul comunal al Constanței”, ampla și consistentaExpoziție Jubiliară a Dobrogei – eveniment național-cultural central al spațiului românesc transdunărean din perioada interbelică (va fi deschisă până la 21 noiembrie).
                       
Așa cum se consemna într-un jurnal al vremii (marele și foarte influentul ziar „Universul”), au fost „Serbări cari au comemorato jumătate de veac de libertate românească deplină, serbări cari se vor înselipentruun timp îndelungat în memoria celor cari au luat parte. Oricât de mare ar fi ambiţia de a strălucia autorităţilorconstănţeneşi cât de nesfârşit ar fi orgoliul cetăţenilor, de acum pot fi liniştiţi,succesul a fost deplin.
Serbările pregătite cu o grijă deamănunt surprinzătoare au avut amploarea cerută de motivul care le prilejuise şisʼaudesfăşuratîntr’o ordine fărănici o şovăială. Împodobirea oraşuluia fost sobră: flori de toamnă, steaguri, covoare şi brad, pestetot locul, cu profunziune. Portul înecat în lumina miilor debecuri te silea să retrăeşti cugândul la ceea ce trebue să fifost serbarea mării în Cetatea Dogilor... Fără îndoială,marinarii au simţul fastuosului un sânge şi ar trebui chemaţi, dacă ar fi posibil, să-şidea concursul şi la marile serbări de pe uscat.
Lume multă, multă de tot,venită din toată ţaraşi dobrogeni, nenumăraţi. Ca să sepoată păstra oarecare ordinetoată ziua din ajun, prefecturaa distribuit, atât cât a putut, invitaţiişi bilete de circulaţie. Cei care le au căpătat au fost fericiţi că au văzut serbările desfăşurăndu-sepe malul mării, ceea ce nu-ipuţin lucru, precum veţi vedea mai jos, dar nici ceilalţinu au fost lipsiţi de sărbătoare. Au văzut tot ce era de văzut în... cuprinsul cetăţii.

Duminică de la 7dimineaţa, străzile erau ocupate de soldaţişişcolari care se îndreptau spre locurile convenite ca să facă până la untimp zid viutrotuoarelor, înţesate de lume, şi apoi să defileze. Constanţa părea o cetate cucerită cu ordine desăvârşită de armata şcoliişi armata graniţelor, în costume deparadă. O jumătate de oră, oraşul a fost stăpânit de urale. Auguştiioaspeţi de la gară şi pânăla catedrală au fost ovaţionaţi fără cruţare, iar din balcoane picurau flori, născândun decor de feerie. Uraleleporneau sincere, spontane,impresionante. Dinastia noastră e iubităşi ziua de duminică a întărit şi mai mult credinţa acestei profunde afecţiunii care leagă poporul deSuveranii săi”.
 
Lăsăm, însă, pe cei interesați de trecutul României dela Mareși al istoriei naționale, să ia cunoștință de atmosfera și imagistica (cum era consemnată în publicațiunea ilustrată „Actualitatea”)a anului 1928 subsumată Dobrogei noastre...
 
Vizitarea expoziției
După terminarea şedinţei festive, M.S. Regina, A.A.LL. Regale, Înalta Regenţăşi d-nii miniştri au vizitat expoziţia, rămânând plăcut impresionaţi de cele văzute.
Prima secţieeste cea consacrată pădurilor Dobrogei, aranjată de către administraţia „Casei Pădurilor”. Câteva hărţişiplanşe murale ne arată distribuţia pădurilor în Dobrogea, cum şi diferite cifre statistice asupra economiei forestiere dobrogene.
Reese din aceste cifre pe deoparte treptata descreştere a suprafeţii pădurilor dobrogene din pricina exploatărilor anterioare războiului din 1877, cum şi din pricina defrişerilor succesive pentru colonizări şi împroprietăriri. Impresionantă este în deosebi brusca descreştere a suprafeţii forestiere în ultimii cinci ani, descreştere provocată de aplicarea reformei agrare.
Tot aşa de lămurite reessforţările făcute de serviciul silvic pentru întemeerea de păduri pe cale artificială în partea din stepa centrală a Dobrogei, unde salcâmul este aproape singurul arbore ce se poate folosi pentru împăduriri.
O colecţie de frunze şi lemne ilustrează foarte frumos şi complet interesanta şi bogata floră a Dobrogei.

O serie de fotografii artistic lucrate redă tipurile de păduri in ceea ce priveşte amestecul esenţelor, vârsta, desimea etc., ce cresc pe diferite soluri şiexpoziţii, nelipsind vederi din minunata vegetaţie cu caracter mediteranian a pădurii Letea din delta Dunării.
O colecţie de seminţe forestiere şipuieţi documentează speciile care se întrebuinţează pentru împăduriri: salcâm, glediţă, stejar, ulm, sau care se pot întrebuinţa pe viitor în acest scop: nuc american, maclură, soforă, bignonie, oţetaretc.
O aripă a secţiei este rezervată technologieişi variatei industrializări a lemnului dobrogean. Tot felul de obiecte casnice, de la lucrurile de strictă necesitate până la cele ce trebuiesc să satisfacă gusturile cele mai rafinate, se găsesc lucrate cu o artă desăvârşită. In special se învederează variatele întrebuinţări pe care le poate avea lemnul de salcâm. Câteva eşantillioane exemplifică calităţile lemnelor care se pot cultiva pe viitor: oţetar, maclură, bignonie.
O colecţie de plante medicinale, prima uscătorie din ţarăfuncţionează la pădurea Niculiţel, jud. Tulcea, întemeiată defarmacistul Ovid Niculescu din Bucureşti, apoi colorante şi tanante ne arată cu cât folos se pot industrializa cele mai mărunte produse forestiere.      Eşantillioane de lână şi bumbac vopsite în culori din frunze coajă şi lemn culori gingaşe de toate nuanţele completează această colecţie.
 
Totul este un admirabil grup în care se observă o clasificare ştiinţifică a materialului celui mai complet expus într’un mod sugestiv. Trebuie să menţionăm apoi expoziţia Camerei agricole de Caliacra, organizată de d.ing. I. Gheorghiu, directorul Camerei agricole. Se expun excelentele rezultate obţinute prin cultura bumbacului la Batova, lângă Ecrene, anul trecut şi anul acesta, cultura alunelor americane la com. Parcul Caprei reuşeşteiarăş bine. Tot Camera agricolă a început aclimatizarea cămilelor cu două cocoaşe, cari sunt foarte bune animale de tracţiune. Camera mai expune foarte frumoase smochine şi migdale cultivate pe ţărmul mării, cum şivarietăţi de grâu roşuşi alb (cochine) din Macedonia, vite aclimatizate, sfecle uriaşe, zarzavaturietc.
Camera agricolă a jud. Constanţa a expus probe de cereale, animale și păsări împăiate, profiluri de pământ pe o adâncime de 3m, pe baza cărora s’a făcut noua hartă agrogeologică a jud. Constanța, diagrame reprezentând reforma agrară dela 1884-1928, tablouri cu fotografii de case de coloniști etc.
 
 Au mai expus interesante lucruri, între care o gospodărie model, făcută din material dobrogean, Camerele agricole ale jud. Durostorşi Tulcea.
Altă parte a expoziţiei a fost consacrată decoraţiunei. Astfel am văzut foarte interesante interioruriîn stil bulgăresc, macedonean, cu foarte frumoase cusături (întocmite de d. TaşcuPucerea), mocănesc, dobrogean, lipovenescşiturcesc, întocmite de d-rele Perihan Suleiman, AbdulahimGeavidanşiZineleCelibi, care au oferit auguştiloroaspeţi flori. O încăpere specială a fost consacrată cultelor: erau reprezentate cultele ortodox, catolic, musulman, mozaic, lipovenesc, apoi expoziţia de covoare şi cusături româneşti, expoziţia de pescărie, întocmită de administraţia pescăriilor Statului şiexpoziţia inspectoratului cadastral.
Au fost oferite auguştiloroaspeţi volume închinate comemorării Dobrogei.
 
Defilarea
Când s’asfârşit cu vizitareaexpoziţiei, Familia Regală, ÎnnaltaRegenţă, guvernul şi parlamentarii au trecut în lojile amenajate pe terasa cazinoului carerăspunde pe bulevard. În faţă seînălţaudouă tribune cu invitaţi,cari au avut marele avantaj săvadă întreaga defilare profilându-se pe fundalul mării. Un decor ca la marile serbări elene,rar şi unic. O vază de soare, ţâşnită de subnereaua de nori cenuşii care acopereau cu îndărătnicie ceruldând mării calme, ca de sărbătoare, un aspecte de tristeţe,cinsti defilarea steagurilor dinrăsboiulindependenţii. A fost poate cel mai patetic moment al defilării. Când depăşiseră loja regală şi se profilauîntrʼoînşiruire ritmată pe orizontul mării fluturate de vânt,un prieten mă strânge de braţşi-mai spune emoţionat: E tot ce-am văzut mai frumos până azi!Cei de faţă i-au dat dreptate.
Defilarea sʼadesfăşurat astfel:după ofiţerii veterani, dintrecarimulţi în uniformele de la1877, a venit defilarea steagurilor, reprezentând 4 regimentede vânători, 8 de linie, 16 dedorobanţi, 1 de geniu, 4 de artilerie, 3 de roşiorişi 8 de călăraşi.
Unii voinici, ţineau capulsus, păşindîn cadenţăşi poatecă sub puterea amintirii defilărilor de la 1877, găseau vigoareasă impresioneze cu mersul lor,pe Suveranii de acum precum acum 59 de ani, pe cei de atunci.

Alţii, în care timpul săpase maiadânc în trupuri, păşau domoli,sau îşi târau cu greutate paşiiobosiţi de suferinţeşi de ani.Uralele în care mulţimeaînsoţeadefilarea lor, i-a răsplătit dinbelşug de oboselile drumului. Un moment de tăcere dureroasă, stăpâni mulţimea când apărură în fund, mutilaţii marelui răsboi de întregire al neamului. Doi orbi tineri conduşide o fată, mergând în rândul celorlalţi, aşa cum e mersul lor,impresiona profund o faţă stăpânită de cine ştie ce amintiriplânse.
A urmat apoi cortegiul alegoric, reuşit pe deantregul, şifelicitările ce aducem d-lor general I. Manolescu preşedintele„Caselor Naţionale”şi soc. „Colţul Eroilor”, care a dat concursulsău,şid-lui Corneliu Moldovan,directorul general al teatrelor,sunt sincere şi binemeritate.
 
CORTEGIUL
PARTEA I
Trecutul îndepărtat al Dobrogei
1. Carul Dobrogei (Mitologie); Cronos, Neptun, Danubiu, Dobrogea, Hîrsuzii.
2. Carul Coloniştilor Greci (Viziune).
3. Carul lui Ovidiu (Apoteoză).
4. Carul Dominaţiei Romane (Viziune), Traian, Legionari.
5. Legionari Munteni (Viziune) Mircea cel Bătrân, Boeri, Oşteni.
6. Legionari Moldoveni (Viziune) Ştefan cel Mare, Boeri, Oşteni.
7. Carul Năzuinţei Dobrogei (Alegorie) România, Dobrogea.
 
PARTEA II
A. Trecutul apropiat al Dobrogei
 8. Carul Războiului 1877-78 (Povestire) Peneş Curcanul.
9. Carul „Independenţei" (Simbolizare).
10. Carul „Făuritorilor Independenţei”(Apologie).
11. Carul Colonizării româneşti (Moment istoric).
12. Un car de colonişti români (Compoziţie).
13. Carul progresului (Reprezentare).
14. Carul războiului 1913 (Apoteoză) Cadrilaterul.
 
B. Războiul 1916-1919
15. Mobilizarea (Reprezentare).
16. Carul „Ordinul Regina Maria” (Reprezentare).
17. Crucea Roşie (Insignă). 18. Carul luptelor pentru întregire (Apoteoză).
19. Carul „făuritorilor României întregite”şi orfanii de război (Simbol).
20. Carul „Păcei” (Apoteoză).
 
PARTEA III
Dobrogea de astăzi (vine puterea neamului)
21.Coloana Călăreţilor Dobrogeni.
22. Carul „Perla Mărei Negre“ –OraşulConstanţa(Alegorie).
23. Carul „Portului Constanţa” (Simbol).
24. Carul „Comerţului” (Simbol).
25. Carul „Industriei” (Simbol).


26. Carul „Meseriilor” (Reprezentare). JudeţulConstanţa.
27. Carul „Minelor şi Carierelor de piatră” (Reprezentare).
28. Grupul „Rasa cavalină” (Prezentare).
29. Carul „Păstoritului“ şi al derivatelor (Reprezentare).
30. Carul „Lânăritului” (Reprezentare).
31. Carul Coloniştilor Germani (Moment).
32. Carul „Asistenţeişi Ocrotirilor“ (Alegorie).
33. Carul „Sănătăţei”şiStaţiunilor balneare (Alegorie). Judeţul Caliacra.
34. Carul „Munca Agricolă”  (Reprezentare).
35. Carul „Coloniştilor Români”foşti luptători. (Simbolizare).
 

36. Carul „Industria Cojocăritului”. (Reprezentare).
37. Carul „Coasta de Argint şi Farul (Alegorie). JudeţulDurostor.
38. Carul „Cultura Viilor” (Reprezentare).
39. Carul „ViaţaColoniştilor Macedoneni” (Prezentare).

40. Carul „Viaţa Turcească“ (Prezentare).
41. Carul „Viaţa Bulgărească” (Prezentare). Judeţul Tulcea.
42. Carul „Pescuitului” (Reprezentare).
43. Carul „Chirhaneaua” (Reprezentare).
44. Carul „Apiculturei” (Reprezentare).
45. Carul „Gurile Dunărei” (Simbolizare).
46. Carul „Industria Casnică" (Prezentare), învăţământşiEducaţie.
47. Carul „Grădinele de copii” (Tablou Reprezentativ).
48. Carul „învăţământului primar” (Reprezentare).
49. Carul „învăţământului secundar şi Profesional” (Reprezentare).
50. „Soc. creştină a femeilor române” (Insignă).
 
PARTEA IV
Apoteoză
51. Carul „înfrăţirea Neamului” — Dobrogeasărbătorită.
 
NOTA. — Partea I realizată de Teatrul Naţional din Bucureşti.
Partea II, III şi carul întregirei realizate de Societatea „Cultul Eroilor”şi Centrala „Caselor Naţionale” din Bucureşti, de sub conducerea d-lui general I. Manolescu.
 

După ce au trecut în defilare şidelegaţiunilepopulaţiei dobrogene, a început parada militară, comandată de d-nii generali Vlădescu şi Popescu Stan pentru trupele de uscat şi divizia de mare de d-nii amirali Scodreaşi Gavrilescu.
Defilarea sʼadesfăşurat astfel: ofiţerii garnizoanei, şcoala navală, institutul maritim, infanteria, marina, grăniceri, aviaţia, artileria, cavaleria şicercetaşii. Defilarea sʼasfârşit la ora 1 şi jumătate. Cum din program se suprimase banchetul oficial, o parte din invitaţi au luat masa în restaurantul hotelului Palas.
M.S. Regina Maria şi A.S. Regală Principesa Elena, au părăsit Constanţa la ora 2 şi jumătate d.a. plecând cu automobilul la Balcic.
 
ALERGĂRILE DE CAI
După amiază, la Pallas-Constanţa, au avut loc alergări de cai şi de care foarte reuşite, pentru care s-au împărţit premii.
 
Citește și:
Dobrogea în sărbătoare 145 ani de la Reintegrarea Dobrogei la viața românească(II). Serbările dela Constanța

Dobrogea în sărbătoare145 ani de la Reintegrarea Dobrogei la viața românească(I)