#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials Mangalia, adăpost pentru ruinele vechiului oraș-port Callatis (galerie foto+video)

 

• Orașul antic Callatis este un sit arheologic aflat pe teritoriul municipiului Mangalia, întemeiat de coloniștii greci din Heracleea Pontică, la sfârșitul secolului VI înainte de Hristos.  
• Săpăturile arheologice au fost inițiate la începutul secolului XX, dar nu pot fi realizate sistematic deoarece orașul modern se suprapune peste cel antic.
• În Repertoriul Arheologic Național, monumentul apare cu codul 60491.03. 

Orașul-port Callatis a fost întemeiat pe coasta vestică a Mării Negre la sfârșitul secolului VI înainte de Hristos de coloniștii greci din Heracleea Pontică pe locul așezării getice Cerbatis/Acervatis. După o evoluție înfloritoare independentă, dar și sub dominația romană timp de șase secole, orașul a dispărut în contextul marii invazii slave din anul 602 d.H. Situl arheologic se află pe teritoriul municipiului Mangalia.

 

Cetatea Callatis a fost întemeiată în secolul VI înainte de Hristos

 

„Orașul Callatis a fost întemeiat de coloniștii greci din Heracleea Pontică, un oraș aflat pe coasta turcească a Mării Negre din zilele noastre.

Aceștia au găsit în această zonă terenuri fertile potrivite pentru agricultură și un loc bun pentru ancorarea navelor.
 
Începând cu secolul IV înainte de Hristos se emite monedă din argint și monedă subdivizionară din bronz. În aceeași perioadă este construită o incintă, un zid de apărare, care ocupa o suprafață foarte importantă. Începând cu secolul I înainte de Hristos, se face simțită influența romană.
 
Din acea perioadă avem un document important cu istoria cetății - textul unui tratat între orașul Callatis și Roma, un tratat standard care se încheia în acea vreme, dar care marchează începutul întegrării orașului în lumea romană.
 
Orașul se va dezvolta și pe parcursul epocii romane, până la sfârșitul secolului VII, când, datorită atacurilor popoarelor migratoare, această zonă a fost abandonată de către imperiu. Ultimele niveluri de locuire înregistrate în cetatea Callatis datează din secolele VI-VII după Hristos. Totuși, este posibil ca viața să mai fi continuat aici, în oraș, până la jumătatea secolului VII“, a declarat Laurențiu Radu, arheolog.

 
De-a lungul deceniilor, numeroși specialiști de marcă au studiat vestigiile și istoria Callatisului, de la Vasile Pârvan, la Radu Vulpe, publicând informații extrem de importante și de utile.
 
Istoricul Orest Tafrali a vizitat la rândul său Mangalia și a cercetat ruinele Callatisului în anii ’20, scriind ulterior despre vestigiile orașului antic, întâlnite la tot pasul. Ruinele impozante, fragmentele de sculpturi, fragmentele de capiteluri, bazele sau capetele de coloane ce puteau fi găsite până și în curțile mangalioților de acum o sută de ani erau dovezile vii ale existenței unui mare polis antic, cu multe temple și edificii publice.
 
În timpul cercetărilor sporadice din perioada 1924-1944, Theofil Sauciuc-Săveanu (1884-1971) a descoperit unele monumente, cea mai importantă descoperire fiind incinta orașului din era elenistică.
 
Au mai fost găsite o bazilică din secolul V-VI și, în exteriorul incintei, o casă în care s-a descoperit un tezaur de circa 7000 de monede, majoritatea din secolul III. În teritoriul rural al coloniei au fost găsite o necropolă din secolele IV-III înainte de Hristos, una din epoca romană târzie, precum și tumuli cu construcții complexe. De-a lungul timpului, marea a invadat țărmul și zona portului, unde, prin explorările subacvatice, s-au găsit fragmente arhitectonice și inscripții.
 
Vasile Canarache s-a implicat, de asemenea, masiv în cercetarea vestigiilor de la Callatis, publicând numeroase informații ce au contribuit la înțelegerea sitului. Un reputat numismat și nu numai, Canarache a continuat pe această linie și după numirea sa ca director al Muzeului Regional al Dobrogei, funcție deținută între 1957 și 1969.
 
Sub conducerea următorului director al MINAC, Adrian V. Rădulescu, specialiștii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța au continuat cercetările în deceniile următoare, dezvelind multe dintre vestigiile polisului. S-a remarcat în acest sens arheologul Valeriu Cheluță-Georgescu, specialist al Secției Mangalia și ulterior, din 1990, director al Muzeului Callatis, devenit instituție distinctă.

În momentul de față, activitatea de cercetare este continuată de către specialiștii muzeului local, Robert Constantin, Nicolae Alexandru, Laurențiu Radu (CV), Mihai Ionescu, Tatiana Odobescu, sub coordonarea directorului interimar Eliza Cucu (CV).
 

Cetatea Callatis se află pe lista monumentelelor istorice

Datorită importanței sale istorice, cetatea Callatis este înscrisă pe lista monumentelor istorice cu codul CT-I-s-A-02696.
Lista Monumentelor Istorice (LMI) este denumirea oficială a listei de situri, de patrimoniu național a guvernului României. În România, acestea includ situri, clădiri, structuri și obiecte considerate demne de conservat datorită importanței patrimoniului lor cultural românesc. Lista, creată în 2004, conține locuri desemnate de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național al României și menținute de Institutul Național al Monumentelor Istorice din România, ca fiind de importanță istorică națională.
 

Cei interesați pot vizita vestigiile descoperite, dar și ruine din cetate

Ruinele Cetății Callatis se pot vizita în mai multe puncte din orașul Mangalia. Primul popas l-am făcut la Muzeul de arheologie Callatis, unde sunt expuse multe vestigii descoperite în urma săpăturilor. Vase, bijuterii, monede, statuete, cuie, cuțite, sticluțe de parfum și multe alte lucruri pe care strămoșii noștri le foloseau frecvent. În interiorul muzeului, există sala Mormântului cu Papirus, descoperit în anul 1959.

„Mormântul a fost realizat cu blocuri de calcar, iar în interiorul său s-a găsit un sicriu din lemn cu scheletul unui bărbat care în zona bazinului avea un sul de papirus. Din păcate, la deschiderea mormântului, din cauza schimbării bruște a condițiilor de mediu, fiind o zi călduroasă de mai, acest papirus a fost afectat. Fragmentele acestuia au fost adunate de către un specialist venit special de la Moscova, care a putut să le conserve. Astfel, s-a observat că textul era scris în limba greacă cu o cerneală brună. Deasupra mormântului era o movilă de pământ mărginită cu piatră, fapt ce dovedește importanța celui îngropat aici“, a adăugat Laurențiu Radu, arheolog.  

La doar câțiva pași de muzeu se află locul în care era situată Poarta de Nord a orașului. În continuarea porții, se poate observa drumul care ieșea din cetate, Via Pontica, și se îndrepta către Cetatea Tomis. Drumul este realizat din plăci de calcar, cu borduri pe margine, prevăzut cu șanțuri de scurgere a apelor uzate din oraș. Ruinele sunt conservate, iar turiștii le pot admira.

Continuând pe drumul istoriei, ajungem la o parte din Edificiul de epocă romano-bizantină. Despre acest edificiu se presupune că a fost o bazilică. Acesta este prevăzut cu o sală bazilicală împărțită în trei nave cu câte două rânduri de coloane, iar intrarea în acest edificiu se afla pe strada paralelă cu zidul de incintă. Alături de bazilică se afla o locuință, cel mai probabil a episcopului orașului Callatis. Această locuință este de tip greco-roman, cu o curte interioară în centru, iar încăperile sunt situate pe laturile acesteia.

Strada principală a vechiului oraș este conservată, în zilele noastre, la subsolul Hotelului New Belvedere. Aceasta este pavată cu plăci de calcar și prevăzută pe centru cu un canal colector pentru apele menajere care erau eliminate din cetate. În jurul acestei străzi există fundații de locuințe. Una dintre ele se face remarcată datorită faptului că în subsolul acesteia au fost descoperite șase dolia, vase mari de provizii.
 

Ansamblul este format din 12 monumente:

Cetatea romană și romano-bizantină (cod LMI CT-I-m-A-02696.01)
Morminte hypogee paleocreștine cu inscripții (cod LMI CT-I-m-A-02696.02)
Bazilică (cod LMI CT-I-m-A-02696.03)
Clădire (cod LMI CT-I-m-A-02696.04)
Necropolă (cod LMI CT-I-m-A-02696.05)
Zidul de apărare al cetății Callatis (cod LMI CT-I-m-A-02696.06)
Necropola tumulară (cod LMI CT-I-m-A-02696.07)
Colonia greacă Callatis (cod LMI CT-I-m-A-02696.08)
Mormântul „cu papirus” (cod LMI CT-I-m-A-02696.09)
Necropolă (cod LMI CT-I-m-A-02696.10)
Mormântul cu boltă (scitic) (cod LMI CT-I-m-A-02696.11)
Zid de incintă (cod LMI CT-I-m-A-02696.12)
 
Orașul modern Mangalia ascunde ruinele orașului-port Callatis. Parfumul pe care îl transmite orașul modern reușește să te ducă ușor cu gândul la partea istorică de pe țărmul Mării Negre. Mangalia ar putea deveni unul dintre cele mai vizitate orașe din Dobrogea, având o poveste aparte de spus. Trebuie doar să închidem ochii și să ascultăm șoptele pe care ruinele încearcă să ni le transmită.
 
ZIUA de Constanta și partenerii principali Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC), ICEM Tulcea, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“ și Consiliul Județean Constanța, partenerii instituționali Biblioteca Județeană „I.N. Roman Constanța“, Universitatea „Ovidius“ din Constanța, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“, Adevărul, partenerii de conectare - cinci tineri din generația Millennials - Adelina Cioi (absolventă Facultatea de Jurnalism, București, 2018), Cezara Alexandra Trușcă (absolventă Facultatea de Științe Economice Administrarea Afacerilor, Constanța, 2019), Isabela Boantă (absolventă Facultatea de Litere, Constanța, 2014), Alex Sîrbu, (absolvent Facultatea de Drept și Științe Administrative, Constanța, 2018) și Dima Nancu (elev, clasa a XI-a, Colegiul National „Mircea cel Bătrân“) și partenerul de mobilitate SC Metropolitan SRL au inițiat, colaborat și susținut reciproc lansarea proiectului Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials.
 
Mai multe informații istorice veți putea citi în cartea „Dobrogea 143 - de la grecii din Milet la generația Millennials“, care va fi disponibilă în Biblioteca ZIUA de Constanța.
 
 
Mai multe informații despre proiectul ZIUA de Constanța aflați din articolul „Dobrogea 143 - De la grecii din Milet la generația Millennials“.

 

FOTO: Nicușor BUȘURICĂ și Alexandru SÎRBU

Citește și:

#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Histria, primul oraș antic atestat de pe teritoriul României (galerie foto+video)

 
#Dobrogea143 - de la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Tomis și istoriile sale milenare (galerie foto+video)

 
 
 

Galerie foto: