De ziua Dobrogei
 
Dobrogea e o dependență naturală a Țării Românești (Mihai Eminescu).
Iar Geo Bogza spunea și el atât de frumos: Dobrogea! Dobrogea! Pe fata aceasta ciudată, fiică de rege get și de dansatoare tătăroaică, eu am iubit-o de pe vremea când umbla cu picioarele goale în țărână.(Priveliști și sentimente, Ed. Albatros, București, 1979).
 
Eu o îndrăgesc,ca brașovean, din 1970, când am sosit la Constanța, după absolvirea facultății în municipiul preferat Cluj-Napoca.
 
Astfel, orice sărbătorire a Dobrogei este binevenită și nu poate decât bucura și stimula spiritul de cunoaștere și acțiune al contemporanilor.
 
Binecuvântata provincie din sud-estul țării este în esență un tărâm demn de lăudat și un exemplu de înțelegere multietnică contemporană vest-pontică între 18 minorități naționale care trăiesc, lucrează și colaborează pașnic și fructuos, până în prezent.
Desigur, destinul și vocația Dobrogei, cu județele sale Tulcea și Constanța, sunt legate în special de Dunăre, Delta Dunării și Marea Neagră și implicit de activități fluviale, maritime și de navigație.
Jean Bart merită toată considerația noastră și pentru că a editat Marea Noastră, publicație oficială a Ligii Navale Române, primul jurnal lunar din țară dedicat exclusiv etosului maritim.
 
Tot în domeniul editorial, revista Marina Română, editată de Forțele Navale Române, cu regim de distribuție internă, datează din 1990.
 
Progresul științific și tehnic s-a afirmat în mod evident îndomenii variate, de-a lungul timpului, după revenirea Dobrogei la România, în matematică, astronomie, meteorologie, hidrologie, geomorfologie, arheologie, agricultură, științele mării, arhitectură, construcții, porturi maritime, șantiere navale, flota comercială, Marina militară, scufundări, istorie, de exemplu istoria medicinei, sociopsihologie, literatură, învățământ liceal și universitar, educație, cercetare, dezvoltare și inovare.
 
Tradiția de cercetare în domeniul științelor mării este continuată pe urmele fondatorilor oceanografiei românești, Emil Racoviță, Grigore Antipa și Ioan Borcea,în Marea Neagră, Marea Mediteranăși Oceanul Mondial.
 
În Dobrogea am asistat la o dezvoltare instituțională considerabilă, de exemplu a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” (I.N.C.D.M.), a primului Delfinariu public sud-est european, crearea Universității „Ovidius” Constanța, performanțele notabile ale colegiilor naționale constănțene, activitățile specifice și editoriale desfășurate de Muzeul Marinei Române.
 
I.N.C.D.M. publică periodicul Cercetări marine - Recherches marines, iar Universitatea „Ovidius” Constanța publică Analele științifice ale Universității „Ovidius” Constanța.
 
Tot în Dobrogea am cunoscut personalități remarcabile și spirite generoase, de la care am învățat și m-am împărtășit, ca profesor dr. istoric Adrian Rădulescu, profesor dr. biolog Adrian Bavaru, ing. Marcel Stanciu, profesor dr. ing. chimist Petre T. Frangopol, profesor dr. medic Vasile Sârbu, profesor dr. istoric Valentin Ciorbea, profesor dr. ing. Garabet Kümbetlian, conferențiar dr. biolog Maria S. Celan, dr. ing. piscicol Ileana Cautiș, precum și experți dedicați și Dobrogei - profesor dr. ing. Roger H. Charlier (Belgia) și profesor dr. biolog Bayram Öztürk (Turcia) propuși și deveniți membri de onoare străini ai Academiei Oamenilor de Știință din România.
 
Sunt onorat și bucuros să particip la aniversarea meritorie Dobrogea144organizată de cotidianul ZIUA de Constanța.
 
Urez Dobrogei și dobrogenilor nemuritorul Vivat, crescat, floreat!

#Dobrogea144La mulți ani, Dobrogea! Ziua Dobrogei, la Biblioteca Academiei Române