#DobrogeaDigitală Constanța între anii 1914 și 1934 - „Într-adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului“ (II)

 
În doar 16 pagini, Scarlat Huhulescu, reușește să „deseneze în cuvinte“ „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa”, lucrare pe care o regăsiți pe „rafturile” Bibliotecii Virtuale ZIUA de Constanţa, alături de alte cărţi pe care le aveţi la dispoziţie spre studiu şi documentare şi care întregesc astfel pagini de reală istorie culturală dobrogeană.
 
Apărută la tipografia „Lucrătorii Asociaţi” Constanţa, lucrarea reprezintă, de facto, forma tipărită a raportului prezentat de avocatul Scarlat Huhulescu, prim ajutor de primar al municipiului Constanţa de atunci, Horia P. Grigorescu (mandate: martie 1934 - decembrie 1937, iulie 1940 - septembrie 1940), la cel de-al treilea congres general al presei de provincie din România, ţinut la Constanţa în zilele de 28, 29 şi 30 septembrie 1934.
 
Ilustrată cu fotografii ale vremii, lucrarea se parcurge extrem de uşor şi poate constitui un excelent studiu, documentat, despre Constanţa începutului de secol XX, din care se desprind câteva informaţii importante despre viaţa edilitară a oraşului la acea dată: Constanţa era aşezată pe o suprafaţă de 6.205 hectare, dezvoltându-se vertiginos în perioada 1914-1934, timp în care populaţia a crescut de cinci ori.
 


Cele trei mari părți ale lucrării „Constanța de ieri“, „Constanța de azi“„Constanța de mâine“ vor fi subiectul articolelor din această serie. Însă, pentru o imagine mai aprofundată aspra istoriei Dobrogei, cele prezentate trebuie completate și cu opiniile și constatătările altor mari istorici, texte pe care le regăsiți în paginile ziarului ZIUA de Constanța și în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța.
 
Prima parte, intitulată „Constanța de eri“, debutează cu explicarea mitologică a primului nume a orașului, anume Tomis. Autorul expune o legendă impresionantă, extrasă din una din operele lui Ovidius, anume „Tristele“. Autorul precizează, însă, că aceasta este „doar o legendă“, adevărul istoric, referindu-se la grecii din Milet, geți, romani, genovezi, nefăcând subiectul prezentării sale.  Expunerea continuă cu o scurtă prezentare a administrației otomane pe care o critică, arătând, prin sistem cronologic, situația dezastruasă de atunci.
 
Partea a doua, „Constanța de azi“, prezintă atât evoluția Constanței în 30 de ani, de la 1914 până și 1934, dar și imaginea orașului din mandatul primarului Horia P. Grigorescu. Aflăm astfel parcursul demografic, lucrările edilitare, dotările orașului, dar și sumele investite de administrație în oraș. Din cele prezentate de Huhulescu, constatăm că orașul Constanța comporta în anii 30 toate dotările unui oraș modern, în contextul spațiului românesc.
 
Redăm, în cele din urmează, ultima parte a celei de-a doua secvențe a raportului scris de avocatul Scarlat Huhulescu:
 
„M.S. Regele, ocrotitorul Constanţei, la inaugurarea lucrărilor edilitare administraţia actuală municipală, în frunte cu energia în mişcare a tânărului nostru primar d-l Horia P. Georgescu, şi-a propus, să continue cu toată vigoarea epoca de înflorire urbanistică dinainte de războiu şi într'un timp relativ scurt a reuşit să imprime un alt ritm realizărilor edilitare la Constanţa. Într'adevăr se constată în toate domeniile edilitare o activitate ce a fost subliniată în presa locală cât s'a executat  şi mai ales în presa din restul ţării.
 
Foarte pe scurt voi enumera mai jos câteva din realizările actualei administrații comunale: pavagii în valoare de lei 57 .844.000, construcţiuni şi terminări de clădiri 8.000.000, canalizări cu apă şi cu ape menajere 12.000.000, construcţiunea unui dig necesar creărei unei plaje artificiale 3.000.000, construirea unui pavilion la mamaia 12.000.000,  construcţiunea  bisericei Sf. Constantin 3.500.0.00, reparaţiuni de şcoli, biserici şi construirea unei şcoli primare în cartieul  Movilă 3.000.000, repararea radicală a casinoului municipal 5.000.000,  precum şi multe alte lucrări de interes general, cum ar fi contribuţiunea de 3.000.000 lei pentru abatorul comunal, contribuţiunea pentru terminarea aero-gărei.
 
Toate aceste lucrări executate în campania de lucru a anului acesta, poate indica cu toată puterea că într'adevăr Constanţa păşeşte pe calea progresului sub domnia înţeleaptă a regelui Carol al II-lea, ocrotitorul şi îndrumătorul epocei de înflorire a Constanţei de astăzi şi de mâine, sub toate aspectele sale“.
 
Va urma.

Descarcă gratuit lucrarea „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa” de Scarlat Huhulescu din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

 
Sursă foto: „Constanţa: eri, astăzi, mâine. Tomis, Kiustendje, Constanţa” de Scarlat Huhulescu

Citește și:
#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (II) - Salubritatea, concesiunile și surparea malului de răsărit
#Dobrogea145:Expoziție despre cetățile antice la Palatul Parlamentului. Cetatea Tomis
#Dobrogea143 - De la grecii din Milet la generația Millennials: Cetatea Tomis și istoriile sale milenare (galerie foto+video)
#DobrogeaDigitală: Publius Ovidius Naso, „parte organică a conștiinței noastre”
Legendele Dobrogei antice (II) - Mitul fondator al Cetăţii Tomis (galerie foto)
Dobrogea în izvoare geografice şi cartografice - Antichitate (II): „Pontul are adăposturi şi culcuşuri bine hărăzite de natură“
#DobrogeaDigitală: O călătorie în timp - orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (I). Necesitatea unei reconstituiri istorice
#citeşteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (II). Statuia, Delavrancea, plajele și primarii
#citeșteDobrogea: O călătorie în timp. Orașul Constanța în urmă cu 130 de ani (III). Sala de Cură, edificii și străzi
Cum arăta Constanţa în perioada 1880-1895?: Populaţia, vechile străzi şi clădirile publice (I) (galerie foto)
#citeșteDobrogea: Populația Dobrogei și veniturile obținute în 1879
#citeşteDobrogea TOMI - CONSTANŢA monografie (1931). Capitolul III. Stăpânirea turcească. Kustendje: Starea economică a Constanţei în ajunul războiului din 1877
#citeșteDobrogea: Dobrogea după 1877, văzută prin ochii contemporanilor