#DobrogeaDigitală - „Figuri în filigran”, de Pericle Martinescu Timp de 25 de ani, scriitorul Ștefan Baciu a scos revista MELE în Hawaii

Din cuprinsul seriei de portrete inedite ale unora dintre cei mai importanți scriitori interbelici, pe care Pericle Martinescu i-a cunoscut personal sau care, în calitate de cititor erudit, i-au trezit entuziasmul se numără și Ștefan Baciu, despre a cărui activitate aflăm în capitolul „Un «șagunist» în Hawaii – Ștefan Baciu” din volumul „Figuri în filigran”.
https://www.ziuaconstanta.ro/fondul-documentar-dobrogea-de-ieri-si-de-azi/articol/figuri-in-filigran-de-pericle-martinescu-2578.html


„Sunt unul - dintre cei în viaţă - care l-am cunoscut pe Ştefan Baciu încă din anii, ca să zic asa, ai copilăriei. Am urmat cursul secundar la acelaşi liceu din Braşov, «Andrei Şaguna», unde el era «boboc» în primele promoţii, iar eu «gânsac» în ultimele clase. Acolo l-am avut ca profesor pe tatăl său, Ioan Baciu, un om excepţional, ca dascăl şi ca intelectual, doctor în litere (de la Viena}, de o civilitate exemplară. Acest dascăl de limbă germană, care ne oferea admirabile expuneri despre Goethe şi Schiller, a fost cel dintâi mentor al viitorului poet Ştefan Baciu. Cred că tocmai prin faptul că-l aveam ca profesor îndrăgit pe tatăl său, l-am remarcat pe tânărul elev încă de pe atunci, şi m-am apropiat de el, deşi între noi era o diferenţă
de vârstă de câţiva ani, şi am rămas prieteni de toate zilele atâta timp cât el a trăit în ţară, apoi prieteni prin corespondenţă până în ultimele sale clipe. În tot acest răstimp - un interval de peste o jumătate de veac - s-a dovedit un partener constant şi punctual în purtarea corespondenţei, un spirit generos, devotat, arătând o pasiune totală, absolută pentru Poezie”, remarca scriitorul dobrogean Pericle Martinescu


Ștefan Baciu (n. 29 octombrie 1918, Brașov, Austro-Ungaria – d. 6 ianuarie 1993, Honolulu, SUA) a fost un critic de artă, diplomat, eseist, memorialist, poet, profesor universitar, traducător și ziarist român din diasporă, de orientare suprarealistă stabilit în Brazilia și apoi în Statele Unite ale Americii.
A fost fiul lui Ioan Baciu, profesor și al Elisabetei Baciu, casnică. Cursurile liceale le urmează la liceul Andrei Șaguna" din Brașov, avându-i ca profesori pe Emil Cioran (logică și filosofie), Octav Șuluțiu (limba franceză), Ioan Baciu - tatăl poetului (limba germană). Apoi a fost student la Drept, în București, atașat de presă la Berna, de acolo a plecat la Rio de Janeiro, apoi la Seattle, ca profesor, după care s-a stabilit în insulele Hawaii, la Honolulu.
Debutează în anul 1933 în revista „Răboj" cu poezia „Eu", care îi apare tradusă în limba germană în revista Klingsor, în același an.
Pentru volumul său de debut „Poemele poetului tânăr" primește în anul 1935, la vârsta de 17 ani, „Premiul scriitorilor tineri" al „Fundațiilor regale".




Iată-l, însă, pe Ștefan Baciu descris de Pericle Martinescu în postura de editor al unei publicații apărute în îndepărtatul Hawaii.
 

„Un document excepţional, singular, în felul său, ce ilustrează puterea cu care Nostalgia acţiona asupra lui Ştefan Baciu, este revista MELE, editată de el timp de 25 de ani în insulele Hawaii. Revista se prezenta ca o „Scrisoare internaţională de poezie", publicând texte dfu diferite ţări şi în diverse limbi (română, engleză, franceză, germană, spaniolă, japoneză, hawaiană etc.), cu rostul de a reuni în paginile ei poeţi din toată lumea, însă adevărata semnificaţie a cuvântului MELE, care în hawaiană înseamnă Cântec, inelos, era aceea de a da glas Nostalgiei, ce-l frământa în permanenţă pe poet. În paginile acestei publicaţii, ce apărea trimestrial, în ritm cu succesiunea anotimpurilor şi era trasă. într-un număr limitat de exemplare - ea constituie acum o raritate bibliofilă - se întâlneau poeţi din toate părţile lumii: din cele două Americi si din Japonia, din Asia, Africa şi Europa, însă cele mai recente prezenţe erau ale celor din România. Se găsesc aici nume de scriitori români din toate generaţiile, interbelice sau postbelice, rememorări din viata literară bucuresteană din vremea tineretii lui Baciu şi multe alte materiale învăluite în aura difuză a luminilor nostalgice. Unele caiete se constituiau ca «numere speciale» consacrate unor poeţi din România:. Emil Gulian, Corneliu Temensky, D.N. Teodorescu, Paul Păun şi alţii cunoscuţi şi apreciaţi m·moQ simpatetic de Baciu.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Dar partea senzaţională, ca să zic aşa, era că MELE, care apărea în insulele Hawaii din Oceanul Pacific, a consacrat câteva numere oraşului Braşov, din mijlocul României. Un număr era intitulat chiar aşa: «Numai pentru braşoveni» şi era închinat profesorului Candid Muşlea, un monografist al oraşului Braşov. Un alt număr - la a cărui compunere am avut şi eu o contribuţie esenţială, ca redactor principal (prin corespondenţă) - a fost dedicat liceului «Andrei Şaguna», aniversând 125 de ani de la înființarea cunoscutului așezământ școlar.
Acest număr, având colaboratori câţiva foşti elevi ai liceului, deveniţi la rândul lor scriitori sau artişti. (Alexandru Predescu, prozator, Vasile Baboie, pictor, Imperiu Mateescu sau Dinu Ianculescu, poeţi), se deschide cu o poezie de Lucian Blaga, «Autoportret», marele poet fiind el însuşi un fost «şagunist».
Spre orgoliul nostru, al tuturor, şi al literaturii române în special, se cuvine să semnalez că această poezie a lui Blaga e publicată simultan în MELE în cinci versiuni: română, engleză, germană, japoneză şi... hawaiană. Pe copertă revista avea reprodusă o gravură a liceului, iar în interior era imprimată o frumoasă emblemă confecţionată ad-hoc în Hawaii, cu inscripţia «Liceul Andrei Şaguna, 1850-1975».
În felul acesta, MELE rămâne o realizare unică prin factură şi conţinut a lui Ştefan Baciu, înfăptuită undeva, foarte departe de ţară, de către «şagunistul 271», cum semna el de multe ori, menţionând numărul său matricol de licean”.

#citește mai departe în cartea „Figuri în filigran“, de Pericle Martinescu


Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.