#DobrogeaDigitală „O glumă“ literară şi reversul ei melancolic

 

Avem de-a face cu o pleiadă de nume sonore (Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Călinescu, Nae Ionescu etc.care au marcat cultura românească a secolului XX și i-au deschis calea către recunoștere europeană.
 
O publicaţie cu apariţie bilunară, dar-cu circulaţie restrânsă şi rămasă aproape necunoscută, era cândva Revista burgheză. În cele 36 pagini, format de carte, ale fiecărui număr, întâlneam eseuri, cronici, recenzii, note şi informaţii din viaţa culturală (artistică şi literară), precum şi din domeniile juridic, economic, sociologic etc., scrise cu mult nerv şi competenţă, asociind, seriozitatea studiului grav şi documentat cu o uşoară dezinvoltură, ce făcea de altfel farmecul şi originalitatea acestei reviste.
 
Aflat în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța și comentat de noi în mai multe rânduri, volumul  „Figuri în filigran“, de Pericle Martinescu se constituie într-o serie de portrete magistrale ale celor mai importanți scriitori interbelici, pe care Pericle Martinescu i-a cunoscut personal sau care, în calitate de cititor erudit, i-au trezit entuziasmul.

Avem de-a face cu o pleiadă de nume sonore (Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Călinescu, Nae Ionescu etc.) care au marcat cultura românească a secolului XX și i-au deschis calea către recunoștere europeană.
 
"O publicaţie cu apariţie bilunară, dar-cu circulaţie restrân[1]să şi rămasă aproape necunoscută, era cândva Revista burgheză, scoasă de  câţiva tineri intelectuali ce afişau un eclectism orgolios, dublat de un cvasiteribilism de fatadă, amândouă caracteristici ale vârstei şi temperamentului lor 'juvenil. În cele 36 pagini, format de carte, ale fiecărui număr, întâlneam eseuri, cronici, recenzii, note şi informaţii din viaţa culturală (artistică şi literară), precum şi din domeniile juridic, economic, sociologic, etc., scrise cu mult nerv şi competenţă, asociind, seriozi[1]tatea studiului grav şi documentat cu o uşoară dezinvoltură, ce făcea de altfel farmecul şi originalitatea acestei reviste. Ea a apărut câteva luni la rând, în anii 1934 şi 1935.
 
Nu s-a bucurat de vreun ecou în presa vremii - nici nu râvnea la aşa ceva , totuşi avea tendinţa, manifestată făţiş, de a fi în inima actualităţii şi de a urmări îndeaproape oscilaţiile fenomenului spiritual, atât din ţară, cât şi de peste hotare.
 
Această frumoasă ambiţie nu excludea însă - dată fiind multitudinea de probleme şi aspecte diverse şi contradictorii - abordarea lor, în cele mai multe cazuri. sub forma unei subtile coloraturi de şarjă şi umor.
 
Ca organism al unui cerc închis de colaboratori, revista conspecta cu un aer foarte detaşat fervoarea ideatică a momentul lui, încercând să diagnosticheze, uneori la modul ironic, varietatea de stiluri şi concepte ale „generaţiei tinere" ce tocmai se afirma atunci, cu asiduitate, prin coloanele ziarelor sau la tri[1]buna sălilor de conferinţe. (În colecţia Revistei burgheze a apărut în 1934, sub semnătura Antistius, volumul de proze intitulat ironic.
În genul  tinerilor şi având ca obiect parodierea unor scriitori tineri încă, abia la începutul carierei lor, dar cărora li se atribuiau, în unele ocazii reputaţii de maeştrii.)
 
În numătul 6, din 20 februarie 1935, Revista burgheză  a pus în circulaţie un text, considerat o glumă: acel moment, dar care poate fi privit astăzi. După mai mult de o jumătate de veac, ca un document nu numai nostim, ci şi cu oarecare implicaţii de ordin istoric. Sub pretextul că ar fi fost primit ,,din partea unui student", revista publica pe două pagini (pag. 34-35), o schemă cuprinzând un ,,Program al Facultăţii de Filosofie din Bucureşti pe anul 1955". Era o anticipaţie, făcută în 1935 si vrând să arate sub formă de divertisment, bineînteînțeles, cum s-ar înfăţişa „generaţia tânără" de scriitori din acel timp peste exact douăzeci de ani. Sunt consemnaţi acolo mai mulţi autori, transpuşi în situaţii imaginate de autorul schemei (care nu putea fi altul decât N. Steinhardt)."
 
#citește mai departe în  „Figuri în filigran“, de Pericle Martinescu

Dacă în urmă cu 123 de ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursa foto: ilustrație din volumul „Figuri în filigran“, de Pericle Martinescu
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: „Şi de Paşte, ca şi de 1 Mai, în oraş a fost o nebunie!”

#DobrogeaDigitală: „Morţilor din birouri, treziţi-vă, căci ţara trăieşte!”