#DobrogeaDigitală Turist în Constanța interbelică – „Constanţa a fost apreciată ca fiind cea mai importantă localitate balneară de pe litoralul românesc“

 

• Ediția a II-a a cărții „Evoluția Dobrogei între 1918-1944“ scrisă de Valentin Ciorbea are 591 de pagini ilustrând istoria regiunii din perioada antemenționată. 

Cartea „Evoluția Dobrogei între 1918-1944“ de Valentin Ciorbea prezintă în detaliu istoria regiunii din perioada menționată în titlu, aducând lectorului un volum mare de informații interesante și mai puțin știute.
 
Într-un subcapitol intitulat „Tursimul“ este ilustrată situația de fapt a acestuia în periada interbelică, relatându-se cu lux de amănunte despre obictivele turistice, cazare, restaurante, plaje. Practic putem observa cum arată viața unui turist pe litoralul românesc.
 
„Turiștilor li se recomandă să viziteze monumentele importante ale oraşului: «Statuia lui Ovidiu» din Piaţa Independenţei, «bustul lui Ion Bănescu» aşezat în faţa «Bisericii Adormirea», «Monumentul francez» ridicat în spaţiul amenajat pe locul unde se aflase cimitirul vechi al oraşului în memoria soldaţilor francezi decimaţi de holeră pe meleagurile constănţene în timpul războiului Crimeii ( 1854-1855), «Catedrala Episcopală», «Biserica Adormirii Maicii Domnului», «Biserica Catolică», «Biserica greaca» , «Biserica bulgară», «Biserica armeană» şi cele două temple israelite, unul de rit spaniol, celălalt de rit occidental. Se mai puteau vizita geamiile oraşului: «Moscheea Carol I», «Geamia Sultan Azis», «Geamia Azizie» şi «Geamia Mufti». Din traseul turistic al Constanţei nu lipseau «Cazinoul Comunal», «Sala de arme a Regimentului 34 lnfanterie» transformată în capelă şi muzeu unde erau expuse arme, trofee, fotografii ale eroilor unităţii, hărţi ş.a. şi «Monumentul Eroilor» din cimitirul oraşului.“
 
Următorul paragraf ne aduce în atenție una din cele mai frumoase și frecventate plaje de la acea vreme. Pe lângă aceasta, turiștii se mai bucurau de atomsfera de pe plăjile „Tataia“, „Duduia“ (în dreptul vilei Ghica) și mai târziu pe „Trei Papuci“ și „Modern“. Intersant este că se puteau închiria costume de baie la prețul de cinci lei.
 
„Cea mai atractivă, frumoasă şi apreciată plajă era cea de la Mamaia unde Primăria Constanţa amenajase un «admirabil stabiliment de băi cu numeroase cabine, bufet etc». La Mamaia se putea ajunge cu 5 trenuri ce se puneau în mişcare începând cu 20 iunie, cu trăsura şi o şalupă confortabilă şi luxoasă, proprietate particulară, ce făcea curse din portul Constanţa spre staţiune. Pentru sezonul anului 1924 taxa de baie pentru adulţi era de 7 lei, iar pentru un copil de 7 ani de 4 lei. Pentru această sumă plătitorul putea beneficia şi de o cabină, dar numai pentru o oră.“
 
Textul continuă descrierea cu regimul de cazare. Se prezintă hotelurile disponibile, prețurile și dotările acestora. Oferta era una destul de variată cam pentru toate buzunarele.
 
„Turiştii se puteau caza în hoteluri şi hanuri, ierarhizate în 4 clase: hoteluri de lux: «Hotel Palace» şi «Regnier»; hotel de clasa 1: «Grand Hotel», «Regina» şi «Boulevard»; hoteluri clasa a 11-a: «Elita», «High-Life», «Metropol», «Bristol», «Regal», «Comercial», «Central», «Princiar» ş.a., şi hoteluri de clasa a III-a: «Transilvania», «Aurel», «Italia», «Traian», «Monastir», «Babuşi», «Balcani» etc. Preţurile la hotelurile de lux variau între 115 lei pe zi pentru o cameră cu un pat şi până la 240 lei pentru o cameră cu 2 paturi şi baie. La hotelurile clasa I preţul camerei varia între 70 şi 120 lei, la clasa a II-a, 35-50 lei, iar la categoria a III-a, între 25-50 lei. Proprietarii de hanuri nu puteau încasa mai mult de 10 lei de persoană, 10 lei pentru căruţă şi cal şi 20 lei pentru o căruţă cu doi cai.“
 
Aflăm și despre perioada nefastă a turismului cauzată de cel de-al doilea război mondial.
 
“În preajma intrării României în război, dar mai ales în vara anului 1941, sezonul estival «a fost închis, sau chiar dacă nu a fost, a corespuns marilor crize internaţionale», provocând diminuarea drastică a veniturilor primăriilor, care n-au mai putut desfăşura acţiunile gospodăreşti programate.
 
Primele bombardamente desfăşurate de bombardierele sovietice în 22 iunie 1941 «au alungat, de bună seamă, turiştii sosiţi în oraş». Prezenţa pe plajă era admisă între ore şi în zone fixate de Divizia a 9-a, «cu unele restricţii impuse de folosirea de către armată a amplasamentelor militare».“
 
Sursă foto: Fondul documentar Dobrogea de Ieri și de Azi ZIUA de Constanța
 
Sursă de documentare: „Evoluția Dobrogei între 1918-1944“ de Valentin Ciorbea
 
Citește și:
 
Monumente în Constanța în perioada interbelică