Istoria Dobrogei – Bibliografie – Lucan (sec. I) – „Farsalia”

Marcus Annaeus Lucanus s-a născut în anul 39 d. H. în orașul Cordoba din Spania romană. Fiind nepot al marelui filosof stoic Seneca, el a fost adus la Roma, unde a primit o educație aleasă, completată la Atena. A fost un talent literar precoce și a scris multe opere, din care s-a păstrat doar „Farsalia”. Compus din 10 cărți, acest poem istoric relatează războiul civil dintre Cezar și Pompei din sec. I î. H. Poetul a folosit ca sursă lucrarea „De la fundarea Romei” a marelui istoric roman Tit-Liviu și l-a prezentat pozitiv pe Pompei, indicând astfel că nu simpatiza dictatura instaurată de Cezar ca un sfârșit de facto al Republicii Romane. De altfel, deși inițial a fost agreat la curtea împăratului Nero, în anul 65 a fost obligat să se sinucidă, ca și Seneca, ca urmare a bănuielii de conspirație.
 
În trei pasaje, scriitorul roman face distincție între daci și geți, ca pericole pentru frontiera europeană a  Imperiului Roman: „I, 52-54 Faceţi să fim duşmăniţi / de toate neamurile, dar îndepărtaţi războiul civil. / Dintr-o parte să ne apese dacul, din alta getul...”; „II, 295-297. ... Zei cereşti, ţineţi departe de mine această nebunie, / şi anume ca, printr-un dezastru care i-ar pune in mişcare pe daci şi pe geţi, / Roma  să cadă, iar eu să rămân liniştit.”; „III, 93-95. Zeii ne-au ferit; pe ţărmurile Laţiului, Răsăritul furios / nu s-a aşezat încă, iar sarmatul sprinten, / întovărăşit de panoni, n-a năvălit şi nici geţii amestecaţi cu daci.”
 


Marele fluviu Dunărea este menționat ca o regiune de frontieră a statului roman locuită de sciți: „II, 50 Istrul scitic, să nu-l mai țină pe loc pe masaget.”; „II, 418-420. Acesta [Nilul – notă G. Ștefan] nu este mai mic decât Istrul, decât doar că Istrul străbătând pământul, / primește izvoare gata să se verse în orice mări, / și nu se varsă singur în undele scitice [Marea Neagră].”
 
De asemenea, este amintită insula Peuce de la vărsarea Dunării în Marea Neagră.: „III, 201-202 unde își pierde apele sarmatice / Istrul cu mai multe guri, dintre care una udă pe Peuce cea aruncată în mare.”



Peuce fusese menționată de grecul Strabon (sec. I î. H. – sec. I d. H.) în „Geografia”.
 
Clima bazinului Mări Negre este una extremă pentru un locuitor al Mării Mediterane: „V, 436-441 Astfel stă nemișcat Bosporul [Crimeea] care-și strânge undele sale scitice, / când Istrul nu-și împinge spre mare apele oprite de ger, / iar marea imensă se acoperă cu gheață. Valurile încătușează / toate corăbiile pe care le prind. Călărețul nu frânge apele / străbătute de vâsle, și pe deasupra valului tăinuit / urma besului rătăcitor despică Lacul Meotic, care răsună.”

Tribul tracic al besilor fusese menționat de poetul roman Ovidiu, în volumul liric „Tristele” scris în exilul din polis-ul grec Tomis.
Clima geroasă de pe litoralul Mării Negre este un subiect care revine mereu în scrierea „Scrisori din Pont” a lui Ovidiu.


Bibliografie
Lucain, La Guerre civile (La Pharsale), texte etabli et traduit par A. Bourgery et Max Ponchont, vol. I-II, Les Belles Lettres, Paris, 1926-1929.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (LXIV. Lucan)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 
 

Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Seneca (sec. I) - „Despre providență”, „Tieste”, „Hercule pe muntele Oeta”, „Fedra”