Grecul Mnaseas s-a născut în
polis-ul
Patara (litoralul turc al Mării Egee) sau
Patrai (Peninsula Pelopones din Grecia) și a trăit în sec. II î. H.
El a fost elevul marelui geograf grec Eratostene și a scris lucrarea „P
eriegesis” (Peregrinări), în care prezintă evenimente miraculoase din diverse regiuni și din care s-au păstrat câteva fragmente. (ed. G. Ștefan)
Un pasaj despre
zeul Zamolxis al geților a fost citat mult mai târziu în lexiconul lui Photios (sec. IX): „
Mnaseas [spune că – notă G. Ș.]
geții cinstesc pe
Cronos numindu-l
Zamolxis.”
Editorul G. Ștefan notează că în
mitologia greacă Cronos simboliza
Timpul, fiind fiul lui Uranos și tatăl lui Zeus, considerându-se că epoca sa a reprezentat vârsta de aur a omenirii.
Complexa problemă a religiei geto-dacilor, centrată pe zeul Zalmoxis, a fost sintetizată în 2008 de Eusebio Tudor în patru teorii: monoteistă, henoteistă (ierarhică), dualistă și politeistă.
Un pasaj despre
zeu trac Sabazios a fost citat ulterior de grecul Harpocration (sec. II): „
Demostene în
Apărarea lui Ctesiphon spune că s
abii sunt cei inițiați în
cultul lui Sabazios, adică al lui
Dionysos, precum sunt numiți bacchi cei inițiați în cultul lui Bacchos. Că
Sabazios și
Dionysos sunt unul și același, ne spune și
Amphiteos în cartea a II a a operei
Despre Heracleia. Așa spun și unii că bacchi se numesc
sabi, dar
Mnaseas din Patrai afirmă că
Sabazios este fiul lui
Dionysos.”
Editorul G. Ștefan notează că
Sabazios era un zeu trac al cărui cult se extinsese în sec. V î. H. și la greci ca zeu al vegetației. Ca și pentru Dionysos, în cinstea lui Sabazios se organizau sărbători orgiastice.
Dionysos era zeul grec al vegetației, pomiculturii, vinului, plăcerii, fertilității și festivităților. Era prezentat ca un matur bărbos și îmbrăcat sau ca un tânăr frumos, cu păr lung și efeminat, și însoțit de satiri și nimfe. Atributele sale era taurul, șarpele, iedera, vinul, vița de vie, misterele, vindecarea și oracolul.
De asemenea, G. Ștefan notează că Amphiteos a fost un scriitor grec care a trăit în sec. III-II î. H. în
polis-ul Heracleia Pontică (litoralul turc al Mării Negre).
Geții fuseseră menționați anterior de către
grecii Ellanikos, Sofocle, Tucidide, Menandru și
Herondas.
Grecii,
tracii și geții, ca ramură nordică a tracilor, menționați în izvoarele scrise grecești din epoca fierului, făceau parte din marea
familie de popoare indoeuropene.
Bibliografie
Fragmenta Historicum Graecorum... indice plenissimo instruxerunt Car. et. Thedor. Mulleri, vol. III, Firmin Didot, Paris, 1841-1870
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR,
Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (XXXXL. Mnaseas)
TUDOR EUSEBIO,
Spiritualitatea geto-dacilor: aspecte ale religiei şi comportamentului funerar, 2008
.
Sursa foto: ZIUA de Constanța – Vase-urnă sau de ofrande lucrate cu mâna sau la roata olarului; fusaiole, mărgele, cuțite, zăbale de fier, fibule descoperite în mormintele geto-dace de la Ostrov, Satu Nou, Bugeac etc. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
Citeşte şi:
Istoria Dobrogei - Bibliografie Satyros (sec. II î. H.)
Galerie foto: