Istoria Dobrogei - Bibliografie „Scriitorii istoriei împăraților” (sec. V) (II)

„Scriitorii istoriei împăraților” este o culegere de biografii ale împăraților romani de la Hadrian (117-138) până la Dioclețian (284-305). Nu se cunosc date despre cei șase autori și este posibil ca toată colecția să fi fost scrisă doar de unul. Tradiția a transmis cele 30 de biografii cu următorii autori: AeliusSpartianus, AeliusLampridius, Iulius Capitolinus, VulcaciusGallicanus, TrebellioPollio și Flavius Vopiscus. Data redactării este probabil posterioară anului 394, scrierea fiind inspirată de stilul romanului Suetonius (sec. I-II; „Viețile celor 12 cezari”), cu defectele, dar fără calitățile sale. Totuși, culegerea conține informații importante, în special pentru secolul III. (ed. H. Mihăescu & Gh. Ștefan)



Gallienus (253-268)
„5, 6... o parte a goților ... au devastat Macedonia, după ce au ocupat Tracia[atacpe mare șiuscatîn262 – n. .e. r.].”
„13, 6. Între timp sciții, navigând prin Pontul Euxin, au intrat pe Dunăre și au făcut multe nenorociri pe teritoriul roman. Aflând aceste lucruri Gallienus a însărcinat pe bizantinii [colonia greacă Bizanț] Cleodamus și Athenaeus să aibă grijă de repararea și întărirea orașelor. Lupta s-a dat în regiunea Pontului și barbarii au fost învinși de comandanții bizantini. 7. Goții au fost învinși într-o luptă navală în care era comandant Venerianus, care a pierit el însuși în luptă. 8. Iar pe urmă [267 – n. e. r.] ei au devastat Cyzicul și Asia [Mică/Turcia asiatică], apoi întreaga Achaie [Grecia] și au fost învinși de către atenieni sub conducerea lui Dexippus, istoricul acestor vremuri. Fiind respinși de aici au rătăcit prin Epir, Macedonia și Moesia.”
Editorii români notează că printre cetățile consolidate de comandanții din Bizanț s-au numărat Tomis și Histria.
 
Cei treizeci de tirani
Cei 30 de tirani sunt, conform Scriitorilor împăraților romani, pretendenții la tron din timpul domniei lui Gallienus.
„Ingenuus, 9, 1. In timpul consulatului lui Tuscus și Bassus [258 – n. e. r.]. Ingenuus, care conducea pe atunci provinciile Pannonia [Ungaria de la vest de Dun[re], a fost proclamat împărat de către legiunile  din Moesia, dându-și asentimentul și cele din Pannonia. Se părea că niciodată soldații n-au îngrijit mai bine de stat decât atunci, când, deoarece sarmații erau amenințători, a fost făcut împărat unul care cu vitejia sa ar fi putut să însănătoșească statul sleit de puteri.... 3. Gallienus însă.... în cele din urma, dându-se lupta, 1-a învins pe Ingenuus și după moartea acestuia s-a purtat cu mare cruzime față de toți locuitorii Moesiei, atât militari cât și civili. . .”
„Regilianus. 10, 1. În sfârșit, Regilianus, care îndeplinea funcția de comandant militar în Illyria [litoralul balcanic al Mării Adriatice], a fost făcut împărat. Autorii acestei fapte au fost locuitorii din Moesia, care fuseseră învinși împreună cu Ingenuus și față de rudele cărora Gallienusse purtase cu cruzime. 2. Acesta totuși a purtat cu vitejie multe lupte împotriva sarmaților. A fost însă omorât de roxolani cu consimțământul soldaților și fiindu-le și provincialilor frică ca nu cumva Gallienussä facă din nou un măcel. . . . .”
„Celsus. 29, 1. În timp ce Gallienus petrecea ...au fost ocupate regiunile Galliei, cele orientale și chiar ale Orientului, ale Traciei si Illyriei.”
 
Claudius II Goticul (268-270)
„6... 2. În cele din urmă, diferitele neamuri ale sciților, peucii, grutungii, ostrogoții, tervingii, vizii, gepizii, chiar și ceilalți și herulii, din dorința de a prăda, au năvălit pe teritoriul roman și au devastat aici multe, in timp ce Claudius era ocupat cu altele și în timp ce el se pregătea ca un împărat pentru acest război pe care 1-a și terminat.”
Editorii români notează că marele asalt al barbarilor germanici s-a desfășurat în anii 268-269, când au încercat să cucerească și Tomisul.
 
„15, 2 ...Tracia, Moesia, Dalmația, Pannonia, Dacia. . .> "
 
Aurelianus (270-275)
„13, 1. Pe când împăratul Valerianus [253-259] ședea în terme [băi publice], la Bizanț, avându-i alături pe NummiusTuscus, consul ordinar [258 – n. e. r.]..., având în partea stângă pe AvulniusSaturninus, comandantul limesului scitic . . . și pe UlpiciusCrinitus, comandantul limesului illiric și tracic. . . el a spus: 10 2. Statul iți aduce mulțumiri, deoarece 1-ai eliberat de sub puterea goților".
Editorii români notează că a fost „probabil” o  incursiune barbară în Dobrogea.
 
„17, 1. Există o scrisoare ... <2... Goții trebuie atacați, goții trebuie alungați din Tracia. Căci mulți dintre acei care, dând lupta cu tine, au fugit, devastează Aemimontul și Europa. 3. Pun sub puterea ta toate armatele din Tracia și din Illiria și tot limesul respectiv...>.
Editorii români notează că scrisoarea lui Claudiu II către Aurelian, șeful cavaleriei mobile, este „probabil tot o născocire” și că Aurelianus a participat la luptele victorioase ale lui Claudius II împotriva goților în Moesia.
 
„22,2. Pe drum a terminat multe și mari războaie și anume, în Tracia și Illyria el i-a învins pe barbarii care i-au ieșit in cale. Ba chiar a ucis pe Cannaba sau Cannabandes, comandantul goților, împreună cu cinci mii de goți, dincolo de Dunăre.”
Editorii români notează că în 271 goții au invadat din nou Dobrogea și Tracia, fiind citat Eutropius(IX, 13, 1).
 
„30, 4. Deci după pacificarea Orientului, Aurelian s-a întors victorios în Europa și aici a sfărâmat trupele carpilor și fiindcă senatul i-a dat lui in lipsă titlul de Carpicus...”
Editorii români notează că bătălia s-a dat în 273 la Carsium/Hârșova.
 
„39, 7. Văzând că Illyria a fost devastată, iar Moesia pierdută și nemaisperând să mai poată păstra Dacia transdunăreană, provincia care o crease Traian, el a părăsit-o și a retras armata și pe provinciali. Populațiile pe care le-a scos dintr-însa le-a așezat în Moesia și a numit-o , provincia care acuma desparte cele doua Moesii.”
Editorii români notează că retragerea a avut loc în 271 și noua provincie a fost numită mai târziu Dacia Ripensis.
 
Probus (276-282)
„12, 3. Căci care este acea parte a lumii pe care el să n-o fi cunoscut prin victorii ? .. 4. Ce sä mai vorbesc despre sarmați, despre goți, despre parți și perși și despre toata regiunea Pontului?”
„16, 2. În Illyria el i-a lovit așa de vârtos pe sarmați și pe celelalte neamuri, încât aproape fără nici o luptă a recucerit toate pe care le cotropiseră ei. 3. Apoi și-a îndreptat drumul prin Tracia și a primit ca supuși sau prieteni toate populațiile gotice care erau îngrozite de cele aflate și copleșite de puterea vechiului renume.”
 „18, 1. Încheind prin urmare pace cu perșii, el s-a întors în Tracia și a așezat pe pământul roman 100 000 de bastarni, care toți au păstrat credința. 2. Însă, după ce a adus tot atât de mulți și din alte neamuri, adică dintre gepizi, grutungi și vandali, toți aceștia au călcat jurământul de credință și au colindat aproape toată lumea romană, pe ape și pe uscat, deoarece Probus era ocupat cu războaie contra uzurpatorilor și nu mică a fost paguba pricinuită renumelui roman. 3. Pe aceștia el i-a strivit prin multe victorii în diferite rânduri: doar puțini s-au întors acasă cu gloria de a fi scăpat din mâinile lui Probus.”
Editorii români notează că populațiile germanice au fost așezate în Dobrogea, de unde au inițiat jefuirea regiunile vecine.
 
Bibliografie
ScriptoresHistoriaeAugustae, ediditErnestusHohl, vol. I-II. Editiostereotypacorrectior addenda et corrigenda adieceruntCh. Samberger et W. Seyfarth, Teubner, Leipzig, 1968.
Haralambie Mihăescu & Gheorghe Ștefan (redactori responsabili) / ACADEMIA DE STUDII SOCIAL POLITICE - INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE – INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE, Izvoarele istoriei României, vol. II. De la anul 300 până la anul 1000, Ed. Academiei R. S. R., București, 1970. (XVIII. Scriitorii istoriei împăraților)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța 


Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţulConstanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în RelaţiiInternaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar afterschool, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.
 

Citește și: