„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Alegătorii din Dobrogea n'au suflete de sclavi”

Am considerat utilă o privire asupra presei din urmă cu mai bine de un secol, care, ca unic mijloc de promovare a candidaților, publica dezbateri și luări de poziție, înaintea scrutinului din toamna anului 1912.
Erau primele alegeri în care cetățenilor din Dobrogea li se îngăduia să voteze, după revenirea provinciei sub administrație românească în 1878, Constanța și Tulcea căpătând astfel reprezentați în Parlamentul României.
În ziarul socialiştilor constănţeni „Deșteptarea Dobrogei”, I, din 4 noiembrie 1912 (indexat de istoricul Stoica Lascu în volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“), am găsit o analiză comparativă, nu lipsită de patimă și revoltă, sub titlul „Candidaţii lor şi candidaţii noştri”.

„Politicianismul român a trăit şi trăeşte prin minciună şi demagogie”, susține autorul articolului, care este convins că politicienii se asociază doar inspirați „de consideraţii personale fără să se gândească un singur moment la interesele populaţiei Dobrogene”.
Sunt invocate nume sonore ale provinciei transdunărene, candidați la colegiile Camerei, pe care autorul îi desființează, acuzându-i de corupție, viclenie și dezinteres.
 

„Partidele noastre politice sunt nişte asociaţii de oameni de afaceri.
Ceea ce leagă pe toţi membrii unui partid nu este decât interesul comun ce au toţi de a aranja cu ajutorul statului interesele lor personale.
Deci nu trebue să ne mirăm dacă în fixarea candidaturilor în Dobrogea partidele politice s'au inspirat de consideraţii personale fără să se gândească un singur moment la interesele populaţiei Dobrogene.
Cine sunt de pildă, candidaţii lor la col. I de Cameră?
E de prisos să-i enumărăm, fiindcă toţi fără deosebire de culoare politică, nu s'au distins prin nimic folositor poporului faţă de populaţia dobrogeană.
Cine sunt candidaţii la colegiul al II-lea?
Nu ne oprim asupra candidaturei d-lui C. Sari, ca independent care n'a avut alt rol decât să secondeze opera poliţienească a prefecţilor - Vârnav în deosebi - care îi dădea subvenţiuni pentru ziarul lui.
Candidatura d-lui Sari este o insultă la adresa corectitudinei politice şi a cinstei personale a alegătorilor.
D-l Radovici, avocat şi candidat independent, cât şi d. Dobias, candidatul guvernului, au aceasta comun că, la fel cu popoarele tinere, n'au istorie, dacă nu considerăm ca evenimente istorice de mare însemnătate supărarea d-lui Radovici cu Partidul Liberal şi protecţia personală de care se bucură d-l Dobias pe lângă şefii takismului.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Corpul electoral însă n'are menirea să consoleze pe postulanţi la deputăţie, înşelaţi în speranţele lor, nici n'are menirea ca voturile lui să servească şefilor takişti ca să răsplătească cu ele servicii personale.
 
Conştiinţa noastră de cetăţeni se revoltă numai la ideia că noi, alegătorii, suntem trataţi cu atâta dispreţ şi că servim ca un fel de zestre guvernanţilor.
Alegătorii din Dobrogea n'au suflete de sclavi şi ei vor răspunde la ofensa ce li se face retrimiţând pe d-l Dobias, candidatul guvernului la biuroul său de avocat.
Partidul Naţional Liberal pe care îl reprezintă are însă istoria şi trebue adăugat una foarte tristă şi foarte bine cunoscută de Dobrogeni.
Nimeni dintre noi nu poate uita politica plină de răutate şi de ura ce acest partid a avut împotriva dobrogenilor. Nimeni nu poate uita teroarea albă, prigonirile sălbatice, schingiuirile, bătăile în beciurile poliţieneşti din Constanţa, care era regula subprefecţilor liberali. Nimeni nu poate uita legea deposedărilor, care a sărăcit mii şi mii de ţărani, nimeni nu poate uita legea schiloadă pentru acordarea drepturilor politice, care din mijloc de emancipare a dobrogenilor s'a transformat într'un mijloc de prigoniri şi de şantaj.
Este o dovadă de o rară îndrăzneală faptul că liberalii pun candidaţi în Dobrogea.
Ei n'au drept să apeleze nu numai l+a populaţia autoctonă din Dobrogea, pentru care au avut numai neîncredere şi insulte, dar nici populaţia română propriu zisă, interesele căruia a fost tot aşa de compromise prin politica de ură a liberalilor.
Să trecem acum la col. III.
Din partea liberalilor este candidat d. Voicu Roşculeţ, mare arendaş.
Suntem curioşi să ştim ce alte raporturi poate să aibă d-l Roşculeț cu ţăranii decât contractele agricole cu ei.
Gânduri tot aşa de puţin consolatoare ne aduce şi candidatura coaliţiei takisto-conservatoare. Candidatul acestei perechi fericite este d. Xeni, al cărui singur merit faţă de dobrogeni este de a fi secretarul particular al d-lui Take Ionescu.
O veche zicătoare spune că toată Polonia era beată când regele August se îmbăta. Probabil şi d-l Take Ionescu consideră că tot col. al III-lea din Constanţa este beat de bucurie când el câştigă cu ajutorul d-lui Xeni procesele sale.
Iată cum este tratată populaţia dela sate dela noi. Ar zice că nu doar o parte din poporul român ci că toată ţărănimea română este un neam cucerit de diferiţi Brătieni şi Take Ionescu pe care şi-l împart şi-l distribue la adjutanţii lor !
Trebue să amintim aci cum în anul 1908, d-l Take Ionescu s'a rostit că una din cauzele răscoalei ţărăneşti este că nici odată ţăranii n'au fost lăsaţi să'şi aleagă singuri pe cine vor la col. III.
Dar cine-şi mai aduce aminte nu ceace a spus Take Ionescu acum 5 ani, dar ceace a spus eri?
Politicianismul român a trăit şi trăeşte prin minciună şi demagogie.
Am văzut cine sunt candidaţii ... Trebue oare să vorbim de programele lor ? Dar cunoaşte cineva cari sunt aceste programe? Ştie cineva ce se gândesc d-l Luca Oancea şi d-l Cănănău despre chestia agrară ? Cunoaşte cineva cari sunt ideile d-lor Dobias, Alimăneştianu, Voicu, Roşculeţ şi Xeni despre chestia socială, lipsa de lucru la muncitori, despre proletarizarea micei proprietăţi, despre votul universal, despre politica externă, despre eventualitatea unui războiu şi atâtea alte chestiuni vitale de care depinde viitorul poporului român?
Nu este o privelişte mai demoralizatoare decât o campanie electorală în România. Nu din colţurile întunecoase a cârciumilor, unde candidaţii desbat preţul voturilor, va eşi o Românie democratică şi tare, ci prin luptele publice, deschise, prin ciocnire de programe şi principii.
Şi toţi cetăţenii cari apreciază cât de înjositoare sunt procedeurile electorale ale partidelor zise istorice şi vor într'adevăr regenerarea țărei, trebue să voteze pentru lista socialistă: pentru Traian Bellu la col. I şi Dr. C. Racovsky la col. II şi III.
Candidaţii noştri nu vin să se recomande la alegători, nici sprijiniţi de autorităţi, nici de bănci puternice, nici de partidele cari mâine vor veni la putere şi vor distribui slujbe şi subsidii.
Ei cer voturile cetăţenilor, dând numai o singură promisiune : nu vor lăsa nici o samovolnicie neînferată. Nu vor lăsa nici un protest al unui cetăţean nesusţinut. Ei se vor duce acolo să se lupte pentru cetăţeni, cum au făcut până acum şi în afară din Cameră.”
 

#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanta

Citeşte şi:

„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“: „Trăim într-o ţară eminamente… flecară”
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Constanța să fie a Românilor, iar nu a streinilor!“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Industria în Dobrogea - sublimă, dar inexistentă. Un raport al „Camerei de Comerciu şi Industrie Constanţa“ din urmă cu un secol

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Pledoarie a unui ziar dobrogean pentru armonie şi înţelegere între etnii