Istoria Dobrogei - Bibliografie Aischylos (525 î. H. - 456 î. H.) - „Niobe“
Istoria Dobrogei - Bibliografie: Aischylos (525 î. H. - 456 î. H.) - „Niobe“
07 Nov, 2019 00:00
ZIUA de Constanta
5459
Marime text
Atenianul Eschil (Aischylos) (sec. VI-V î. H.), părintele tragediei clasice, menționează amazoanele războinice de la Dunăre în tragedia Niobe. Aishylos/Eschil (cca 525 î. H. – cca 456 î. H.) s-a născut în marele polis grec Atena.
A luptat împotriva agresiunii persane în victoriile coalițiilor grecești de la Maraton (490 î. H.) și Salamina (480 î. H.). Eschil este considerat părintele tragediei clasice, făcând parte din trioul marilor tragedieni greci alături de Sofocle (sec. V î. H.) și Euripide (sec. V î. H.). Poetul a scris peste 66 de tragedii, dintre care s-au păstrat doar 7.
Referindu-se la amazoane, Eschil precizează în tragedia Niobe (Fr. 155): „Fluviul Istru se laudă că pe malurile lui cresc asemenea fecioare.” Istros era denumirea greacă a fluviului Dunărea. În mitologia greacă, Niobe era fiica lui Tantalus, regele unui oraș din Frigia (regiune în vestul Asiei Mică) și a Dionei. Ca soție a lui Amphyon, regele orașului Teba (Grecia centrală), a avut 7 fii și 7 fiice. Trufia sa a fost pedepsită de Artemis, zeița vânătorii, și Apollo, zeul luminii, care i-au ucis copiii. Cuprinsă de o jale nesfârșită, Niobe s-a transformat într-o stană de piatră, devenind personificarea durerii materne.
Amazoanele sau femeile războinice fuseseră menționate anterior de grecul Arctinos (?-?) în poemul său Etiopia: „Amazoana Pentesileea, fiica lui Ares, de neam trac, sosește în ajutorul troienilor. Ea se luptă vitejește. Dar este ucisă de Ahile și troienii o înmormântează. Ahile omoară pe Tersit, deoarece este certat și ocărît de acesta pentru iubirea sa pentru Pentesileea.”
Etiopia face parte din ciclul epic homeric referitor la Războiul Troiei (sec. XII î. H.), Homer (sec. VIII î. H.) fiind autorul Iliadei și Odiseei, primele izvoare literare europene antice.
Pentiseleea, regina femeilor războinice, a luptat de partea Troiei împotriva alianței grecilor, care au cucerit acest mare oraș de pe coasta de V a Asiei Mici după un asediu de 10 ani.
Tracii au fost un popor indoeuropean din regiunea estică a Peninsulei Balcanice. Ares era zeul războiului în mitologia greacă. Ahile a fost cel mai mare erou grec care a luptat împotriva Troiei.
Amazoanele „cele dibace la călărie” situate în drumului lui Apollo „spre Istru”, sunt menționate și de poetul teban Pindar (518 î. h. – 438 î. h.) în Olimpicele (VIII, 48-49).
Bibliografie cronologică
GODOFREDUS KINKEL, Epicorum Greacorum Fragmenta, vol. I, Teubner, Leipzig, 1877.
AUGUSTUS NAUCK, Tragicorum Graecorum Fragmenta, editio secunda, Teubner, Leipzig, 1926.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964 (II. Arctinos; V. Eschil; VI. Pindar)
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citeşte şi:
A luptat împotriva agresiunii persane în victoriile coalițiilor grecești de la Maraton (490 î. H.) și Salamina (480 î. H.). Eschil este considerat părintele tragediei clasice, făcând parte din trioul marilor tragedieni greci alături de Sofocle (sec. V î. H.) și Euripide (sec. V î. H.). Poetul a scris peste 66 de tragedii, dintre care s-au păstrat doar 7.
Referindu-se la amazoane, Eschil precizează în tragedia Niobe (Fr. 155): „Fluviul Istru se laudă că pe malurile lui cresc asemenea fecioare.” Istros era denumirea greacă a fluviului Dunărea. În mitologia greacă, Niobe era fiica lui Tantalus, regele unui oraș din Frigia (regiune în vestul Asiei Mică) și a Dionei. Ca soție a lui Amphyon, regele orașului Teba (Grecia centrală), a avut 7 fii și 7 fiice. Trufia sa a fost pedepsită de Artemis, zeița vânătorii, și Apollo, zeul luminii, care i-au ucis copiii. Cuprinsă de o jale nesfârșită, Niobe s-a transformat într-o stană de piatră, devenind personificarea durerii materne.
Amazoanele sau femeile războinice fuseseră menționate anterior de grecul Arctinos (?-?) în poemul său Etiopia: „Amazoana Pentesileea, fiica lui Ares, de neam trac, sosește în ajutorul troienilor. Ea se luptă vitejește. Dar este ucisă de Ahile și troienii o înmormântează. Ahile omoară pe Tersit, deoarece este certat și ocărît de acesta pentru iubirea sa pentru Pentesileea.”
Etiopia face parte din ciclul epic homeric referitor la Războiul Troiei (sec. XII î. H.), Homer (sec. VIII î. H.) fiind autorul Iliadei și Odiseei, primele izvoare literare europene antice.
Pentiseleea, regina femeilor războinice, a luptat de partea Troiei împotriva alianței grecilor, care au cucerit acest mare oraș de pe coasta de V a Asiei Mici după un asediu de 10 ani.
Tracii au fost un popor indoeuropean din regiunea estică a Peninsulei Balcanice. Ares era zeul războiului în mitologia greacă. Ahile a fost cel mai mare erou grec care a luptat împotriva Troiei.
Amazoanele „cele dibace la călărie” situate în drumului lui Apollo „spre Istru”, sunt menționate și de poetul teban Pindar (518 î. h. – 438 î. h.) în Olimpicele (VIII, 48-49).
Bibliografie cronologică
GODOFREDUS KINKEL, Epicorum Greacorum Fragmenta, vol. I, Teubner, Leipzig, 1877.
AUGUSTUS NAUCK, Tragicorum Graecorum Fragmenta, editio secunda, Teubner, Leipzig, 1926.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964 (II. Arctinos; V. Eschil; VI. Pindar)
Despre Marius Teja
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
Citeşte şi:
Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja
Bibliografie Hecateu (sec. VI-V î. H.) (galerie foto)
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii