Istoria Dobrogei - Instituții Classis Flavia Moesica / Flota romană de la Dunăre (galerie foto)

Classis Flavia Moesica sau Flota romană de la Dunărea de Jos a fost înființată de împăratul Flavius Vespasianus (69-79), cel care a inclus Dobrogea în provincia Moesia. Baza principală a flotei danubiene se afla la Noviodunum/Isaccea. Dobrogea a fost cucerită definitiv de romani în timpul împăratului Augustus (30 î. H. – 14 d. H.) în urma expediției din 29-28 î. H., iar împăratul Tiberius (14-37) a întemeiat provincia Moesia (Bulgaria de V dintre Dunăre și Balcania) în anul 15 d. H. Provincia a fost extinsă în anul 46 asupra Bulgariei de E dintre Dunăre și Balcani de împăratul Claudius (41-54), iar Dobrogea a fost inclusă în această provincie de împăratul Flavius Vespasianus (69-79).
Tot Vespasian a început organizarea limes-ului (frontieră fortificată) dunărean, definitivat de împăratul Traianus (98-117). În acest context, el a înființat Classis Flavia Moesica sau Flota Dunării de Jos, care avea în responsabilitate și litoralul vestic al Pontus Euxinus/Marea Neagră și era inclusă în armata provinciei Moesia.
Baza principală a acestei forțe navale se afla la Noviodunum/Isaccea, unde au fost descoperită majoritatea cărămizilor și țiglelor cu ștampila unității: CLFLM. Tot aici a fost găsită o inscripție latină în care este menționat un praefectus classis/comandant al flotei. Cărămizile erau produse de classici/marinari pentru construcțiile militare.
 
Alte cărămizi au fost descoperite la Dinogeția/Garvăn precum și pe malul stâng al Dunării la Aliobrix, în fața Isaccei, și la Barboși (județul Galați).
 
Alte baze ale flotei danubiene se aflau la Dinogeția și Troesmis/Turcoaia iar Adrian Rădulescu (1932-2000/Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța; Universitatea „Ovidius”) susținea (1998) că „poate” și la Axiopolis/Cernavoda și Aegyssus/Tulcea.
 
Arheologii Alexandru Suceveanu (1940-2013/Institutul de Arheologie „V. Pârvan” București) și Alexandru Barnea (1944-/I. A. „V. P.” B.; Universitatea București) considerau (1991) că vicus  Classicorum, atestat de inscripții din sec. II, era o așezare înființată în teritoriul localității Halmyris/Murighiol de marinari ai flotei dunărene.
Într-o inscripție grecească găsită la Tomis/Constanța, unității navale i s-a adăugat și titlul Gordiana, ceea ce indică o reorganizare de către împăratul Gordianus III (238-244), în timpul căruia au început marile invazii barbare din sec. III. Izvorul epigrafic îl menționează pe P. Aelius Ammonius, procurator al Moesiei Inferior și fost preafectus classis Flaviae Moesicae Gordianae. Alți patru comandanți ai CFM erau amintiți în inscripții cunoscute în 1913 de academicianul Vasile Pârvan (1882-1927), fondatorul școli de arheologie românești.
 
O inscripție latină din 185 din Chersonesus Taurica/Crimeea menționează un trierarchus classis Flaviae Moesicae originar din Ravenna (Italia), iar o inscripție greco-latină din Tomis îl amintește pe un veteranus classis Flaviae Moesicae.
 
Alte izvoare scrise referitoare la CFM sunt diplomele militare emise de împărații: Flavius Domitianus la 14 iunie 92; Traian la 14 august 99 și  13 mai 105; Hadrianus la 28 februarie 138.
 

Bibliografie cronologică
 
VASILE PÂRVAN, Descoperiri nouă în Scythia Minor, „Academia Română. Memoriile Secțiunii Istorice”, București, XXXV, 1913, p. 506-509.
ION BARNEA & BUCUR MITREA & N. ANGHELESCU, Săpăturile de salvare de la Noviodunum, „Materiale și Cercetări Arheologice”, București, IV, 1957, p. 165-166.
ION BARNEA & BUCUR MITREA, Săpăturile de salvare de la Noviodunum (Isaccea), „Materiale și Cercetări Arheologice”, București, V, 1959, p. 470.
NICOLAE GOSTAR, Unitățile militare din „castellum” roman de la Barboși, „Danubius”, I, 1967, p. 111.
EMIL CONDURACHI, Classis Flavia Moesica au I er siecle de n. e., „Actes du IX Congres d Etudes sur le Frontieres Romaines Mamaia 1972” , București-Koln-Viena, 1974, p. 84-88.
ALEXANDRU SUCEVEANU & ALEXANDRU BARNEA, La Dobrodja romaine, București, 1991, p. 47, 67, 92.
DIONISIE PIPPIDI (coord.), Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976,, p. 171 (Classis Flavia Moesica/Ion BARNEA)

ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 87, 89, 91, 92, 96, 104, 106, 117. (cap. VII. Dobrogea sub dominație romană/A. R.)
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Instituții Vicus-ul roman (galerie foto)