Istoria Dobrogei - Evenimente Cucerirea Dobrogei de către romani în 29 î. H. (galerie foto)

În 29-28 î. H., romanii conduși de Marcus Licinius Crassus îl ajută pe regele get Roles din Dobrogea împotriva rivalilor săi Dapyx și Zyraxes și cuceresc regiunea dintre fluviul Danubius/Dunărea și Pontus Euxinus/Marea Neagră.
 

 

Preliminarii

 
În 72/71 î. H., în timpul războiului dintre Roma și Mithridates VI Eupator, regele Pontului, armata romană condusă de Marcus Terentius Varro Lucullus reușește să cucerească Dobrogea pentru prima dată. Dar în 62/61 î. H. geții autohtoni și coloniile grecești, ajutați de bastarnii germanici de la nordul Dunării, se revoltă împotriva dominației romane și-l înfrâng pe proconsulul Caius Antonius Hybrida, guvernatorul Macedoniei, la Histria/Istria. Trofeele romane capturate au fost depozitate în cetatea Genucla din nordul Dobrogei.

După 55 î. H., profitând de moartea lui Mithridates și ofensiva prelungită a lui Caius Iulius Caesar în Galia, regele Burebista, unificatorul triburilor getice, cucerește Dobrogea. Dar asasinarea sa în 44 î. H. și destrămarea regatului au dus la încetarea dominației geților în ținutul dintre Dunăre și mare. De asemenea, asasinarea lui Caesar în același an a condus la reizbucnirea războiului civil la Roma și apoi la împărțirea statului roman între Octavianus Augustus, nepotul lui Caesar, și Marcus Antonius, principalul comandant al lui Caesar. Influențat de amanta sa Cleopatra, regina Egiptului elenistic, Marcus Antonius, care își asumase conducerea în răsărit, s-a preocupat de Orientul Apropiat. După victoria în ultimul război civil împotriva lui Marcus Antonius în 31 î. H.- 30. î. H., Octavianus a introdus sistemul politic imperial și a reînceput politica de expansiune a statului roman și și-a îndreptat atenția asupra graniței Dunării, inclusiv asupra Dobrogei.
 

Izvoare scrise

 
Expediția de cucerire a Dobrogei de către romani din 29 î. H.-28 î. H. este menționată de Dion Cassius Cocceianus (sec. II-III), grec din Bithynia/Asia Mică și politician roman. După retragerea din viața publică, el a scris în 229 lucrarea Romanike istoria/Historia Romana în 80 de cărți. În epoca modernă s-au păstrat fragmente și rezumate ale unor istorici bizantini din sec XI-XII.
 

Roma și regele get Roles

 
Din punct de vedere politic, militar și administrativ zona Dunării de Jos/Inferioare se afla în responsabilitatea guvernatorului Macedoniei. Din 29 î. H., funcția era ocupată de proconsulul Marcus Licinius Crassus, care fusese consul la Roma în 30 î. H.
Inițial, el a intervenit în 29 î. H. în favoarea aliaților dentheleți împotriva geților și bastarnilor. Conform lui Dion Cassius (51, 23-27), Crassus i-a învins pe bastarni la râul Kerbos, pe care istoriografia românească îl identifică cu lacul Limanu de lângă Callatis/Mangalia al cărei nume traco-get autohton era Cerbatis/Acerbatis.
 
Succesul lui Crassus fusese posibil și datorită ajutorul unui alt aliat local, regele get Roles din sud-vestul Dobrogei. În marea sinteză Getica (1926), academicianul Vasile Pârvan (1882-1927) plasa teritoriul stăpânit de Roles „la răsărit de Iantra (afluent al Dunării în Bulgaria), cu centrul, poate, între Durostorum (Silistra/Bulgaria) și Axiopolis (Cernavoda), către Abrittus (Razgrad/Bulgaria) și Tropaeum Traiani (Adamclisi)”.
 

În anul următor, comandantul roman a obținut o nouă victorie împotriva bastarnilor, iar Roles a primit, în orașul grec Corint, de la Augustus titlul de „amicus et socius populi Romani”/prieten și aliat al poporului roman.
 

Roma și regele get Dapyx

 
Adrian Rădulescu (1932-2000/Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța) considera (1998) că această alianță cu romanii a fost cauza pentru care Roles a fost atacat de vecinul său din nord, Dapyx, numit „rege” de către Dio Cassius. Ca urmare, a fost rândul lui Crassus să-l ajute cu cavaleria pe Roles. Dapyx a fost asediat și ucis în cetatea sa, iar geții retrași în peștera Keiris le-a fost blocată ieșirea printr-un zid. Același V. Pârvan localiza peștera în zona Gura Dobrogei din nordul județului Constanța.
 

Roma și regele get Zyraxes

 
În urma informației că trofeele pierdute de Hybrida în 62 î. H.- 61 î. H. se aflau la regele get Zyraxes din nordul Dobrogei, romanii l-au atacat și pe acesta. Ei au cucerit rapid și în forță cetatea acestuia, așezată pe Istros/Dunăre, dar dinastul se refugiase la sciți, la nord de fluviu.
 
Conform unei inscripții, În 27 î. H., Crassus a fost recompensat la Roma cu un triumf ex Thraecia et Geteis pentru succesul său. În 1904, arheologul german Adolf Furtwangler (1853-1907) avansase ipoteza, respinsă de cercetările ulterioare, că M. L. Crassus a fost constructorul monumentului triumfal Tropaeum Traiani  din com. Adamclisi/jud. Constanța.
 

Instaurarea dominației romane

 
Adrian Rădulescu data acum și feodus/tratat de alianță dintre Callatis și Roma, pe care istoricii îl consideraseră inițial o consecință a expediției din 72/71 î. H. a lui Lucullus. Inscripția latină care marchează relațiile dintre populus Callatinus și populus Romanus este într-o stare avansată de degradare și nu au putut fi descifrate elementele concrete ale tratatului.

 
Arheologul Dionisie Pippidi (1905-1993/director șantier arheologic Histria) aprecia (1976) „cu multă probabilitate” că, în urma expediției lui Crassus, cinci colonii grecești de pe litoralul vestic al M. Negre au constituit, sub egida Romei, koinon Pontou/Comunitatea Pontică, o Pentapolis cu reședința la Tomis/Constanța . El se baza pe mențiunea din volumul Tristia/Tristele (2, 119) al poetului roman Publius Ovidius Naso (43 î. H.- 17 d. H.), exilat în anul 9 d. H. în colonia greacă Tomis de către Augustus: „Ausonio sub iure”.
 
Romanii au trecut, inițial, teritoriile lui Dapyx și Zyraxes sub stăpânirea lui Roles și apoi toată Dobrogea, ripa Thraciae, a intrat sub dominația regatului clientelar/vasal al tracilor odrisi din estul Bulgariei.
 
Conflictele romanilor cu barbarii au continuat, imperiul reușind mereu să-i respingă dincolo de Dunăre. Astfel, sarmații scitici au fost învinși în anul 16 î. H. de consulul L. Taurus Rufus, iar geții transdanubieni în anul 12 d. H. de centurionul Vestalis la Aegyssus/Tulcea și în anul 15 de L. Pomponius Flaccus, la Troesmis/Turcoaia, după cum arată Ovidius în Epistolae ex Ponto/Scrisori din Pont.
 
Vestalis a deținut funcția de praefectus orae maritimae /prefectura litoralului, instituție administrativă de rang ecvestru/cavaleri
În anul 15, împăratul Tiberius (14-37) a înființat provincia Moesia în vestul Bulgariei, iar în urma tensiunilor interminabile din regatul odris, în anul 46, împăratul Claudius (41-54) l-a desființat și a extins provincia Moesia până la mare.
 
Bibliografie cronologică
 
BERLIN-BRANDENBURGISCHE AKADEMIE DER WISSENSCHAFTEN, Corpus Inscriptionum Latinarum, Berlin, 1863.
VASILE PÂRVAN, Getica, București, 1926.
RADU VULPE, Histoire ancienne de la Dobroudja, Bucarest, 1938.
DIONISIE PIPPIDI & DUMITRU BERCIU, Din istoria Dobrogei. I. Geți și greci la Dunărea de Jos, București, 1965, p. 291 (D. P.)
DIONISIE PIPPIDI (cord.), Dicționar de istorie veche a României. Paleolitic – sec. X., Ed. științifică și enciclopedică, București, 1976, p. 181, 224, 238, 363, 372, 397-, 486, 507, 625 (Comunitatea Pontică/D. P.; Dapyx/D. P.; Dion Cassius/Hadrian DAICOVICIU; Keiris/D. P.; Marcus Licinius Crassus/D. P.; Moesia/; praefectura orae maritimae/Emilia DORUȚIU-BOILĂ; Roles/D. P.; Zyraxes/D. P.)
ADRIAN RĂDULESCU & ION BITOLEANU, Istoria Dobrogei, ed. II rev., ed. Ex Ponto, Constanța, 1998, p. 73-75 (VII. Dobrogea sub dominație romană/A. R.
MIRCEA PETRESCU-DÎMBOVIȚA & ALEXANDRU VULPE (coord.), Istoria românilor, vol I: Istoria timpurilor îndepărtate, Ed. Academiei Române, București, 2001, p. 656-658 (IX.a.Politica romană la Dunărea de Jos/A. RĂDULESCU)
 
 
Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar în prezent, lucrează la Radio Armănamea.
 
Citeşte şi:

Colaborare ZIUA de Constanţa Călătorie prin istoria dobrogeană cu Marius Teja

Istoria Dobrogei - Populație - Personalități Burebista (82 î.Hr. - 44 î.Hr.) (galerie foto)