87 de ani de la nașterea ctitorului Adrian Rădulescu. O viață dedicată comorilor istorice ale Dobrogei (galerie foto)

Pe data de 16 august se împlinesc 87 de ani de la nașterea istoricului Adrian Rădulescu, una dintre cele mai importante personalități ale Dobrogei postbelice. Născut la 16 august 1932 în comuna Dorobanțu, județul Călărași, Adrian Rădulescu s-a identificat cu arheologia dobrogeană (a fost cel care a înființat instituții muzeistice de gen la Histria, Adamclisi, Mangalia și Hârșova), cu Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța, pe care l-a condus cu implicare timp de trei decenii (1956-2000) și cu Universitatea „Ovidius” Constanța, al cărei membru fondator și prim rector a fost.
 

 
În avanpremiera evenimentului, cotidianul ZIUA de Constanța a desfășurat o amplă campanie mediatică, purtând titlul #AdrianV.Rădulescu-ctitorul, publicând zeci de evocări ale celor care au cunoscut opera și personalitatea - academicieni și istorici, foști colegi, foști studenți. În cadrul acestei campanii, conducerea ZIUA de Constanța decidea realizarea, în premieră, a unui film documentar despre ctitoriile istoricului, directorului, primarului, prefectului și rectorului Adrian V. Rădulescu. Astfel lua naștere, la casa de producție IMAGO Studio,  primul documentar finanțat de un ziar constănțean, „Adrian Rădulescu - ctitorul“, film ce a fost lansat la Sesiunea științifică PONTICA 51, organizată de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța. Filmul, realizat de Constantin Țițineanu, Cristian Broască și Cristian Cealera, a mai fost vizionat, în cadru organizat, la sediul redacției, de numeroase personalități ale Constanței, dar și la Prefectura Constanța, la Universitatea „Ovidius” , la Universitatea Maritimă din Constanța sau la Colegiul Pedagogic „Constantin Brătescu”. Realizarea acestui film documentar cu mărturii despre ctitoriilor lui Adrian V. Rădulescu a venit ca o încercare de sublimare a volumului fabulos de materiale istorice și evocări ale savantului.
 

Ne-am oprit, din pleiada de evocări la adresa marelui istoric, la mărturia academicianului Ioan Opriș, considerat unul dintre liderii promovării patrimoniului național și al cercetării muzeologice din România:

„Pe Adrian Rădulescu l-am cunoscut ca tânăr care își manifesta interesele față de istoria instituțiilor muzeale. Era atunci unul dintre cei mai prestigioși directori de muzeu pe care îi avea România. O personalitate absolut specială, cu o capacitate profesională deosebită, un latinist, epigrafist remarcabil, un arheolog care a dublat interesele sale cu interese aparte pentru Dobrogea și nu numai, dar și pentru cultura clasică în general. Dar și unul dintre corifeii generației sale, cu relații între vârfurile intelectuale ale perioadei.  Muzeul de Istorie Națională și Arheologie din Constanța este unul dintre muzeele României cu un patrimoniu deosebit de valoros, în același timp o poartă de intrare în țară, Constanța fiind nu numai exotică, nu numai căutată în timpul verii, ci și prin patrimoniul ei istoric, arheologic o provincie extrem, extrem de importantă pentru cercetarea europeană. Or, Adrian Rădulescu făcea din aceste unghiuri de vedere o figură cu totul aparte. Relațiile sale cu savanții europeni italieni, greci, francezi, germani sunt deosebite și ele așteaptă biografi care să le scoată la lumină. Deocamdată, ele rămân de domeniul istoriei documentare și nu a unei istorii redate pentru a înțelege generația de astăzi ce a reprezentat acest om. 

Evident, drumurile mele în Dobrogea au fost toate marcate de interesele acestea de patrimoniu construit, pentru colecții, pentru muzee, pentru expoziții. Notez că la epoca respectivă, anii 80, muzeul constănțean strălucea între muzeele țării, fiind printre cele mai moderne ca expunere, răspundea din plin la standardele acelei etape, muzeografiei contemporane. Începând cu cercetările de la Gară, care au dezvoltat o minunată colecție și au pus-o în valoare, apoi în tezaurul muzeului și până la cele de la Mozaic, Adrian Rădulescu acolo a crescut, între ele, acolo s-a afirmat ca tânăr și acolo s-a și împământenit ca muzeograf și ca director de instituție.  A strălucit în reuniuni internaționale și întâmplarea face să fi fost martor la câteva dintre acestea. A fost un punct de mare referință la mari deschideri cum a fost Ovidiana. 
 
Adrian Rădulescu, alături de generația de aur a arheologiei românești - începând cu profesorul Radu Vulpe și până la mai tânărul Nicolae Gustav, cu cei care s-au ocupat de perioada clasică - a făcut acea prezentare a lui Ovidiu în Italia, aducând în țară, la Ovidiana, un grup de 30 de mari specialiști clasici europeni. A fost un eveniment pe care istoria culturii secolului XX l-a înregistrat ca un succes imens. Am fost împreună în mai multe ocazii ca să-i admir elocința. Stăpânea o italiană și o franceză de invidiat. La Amsterdam, la o expoziție dedicată istoriei vechi a României, tezaurelor românești, a făcut un expozeu care a umplut de admirație pe cei veniți din foarte multe muzee, începând de la Koln și până la Paris, pentru expoziția «Civilizația clasică a dacilor», care era prezentată în Olanda. 

Dacă ne referim la contribuțiile lui de cetățean al Dobrogei - pentru că el nu este doar un constănțean, el este unul dintre susținătorii marii culturi și grelei culturi clasice din toată Dobrogea - este omul care, împreună cu confratele lui Gavrilă Simion, de la Tulcea, au făcut din muzeele Dobrogei mari instituții de statură europeană. Iar prin descoperiri, care sunt mai bogate în județul Constanța, a atras atenția lumii culte europene asupra acestei sinteze care s-a petrecut la Dunăre și la Marea Neagră și fără de care istoria Europei e greu să fie înțeleasă.”
 

• Adrian Rădulescu s-a născut la 16 august 1932, în comuna Dorobanțu, județul Călărași.
• A urmat școala generală în localitatea natală, cu dascăli devotați misiunii lor, pe care i-a prețuit mereu.
• În 1943 a devenit elev al Liceului „Știrbei Vodă” din Călărași, de unde s-a transferat la prestigiosul liceu „Mihai Viteazul” din București.
• În anii 1951-1956, urmându-și vocația, a urmat cursurile Facultății de Istorie a Universității din București. Sub îndrumarea „generației de aur“ a arheologiei, s-a specializat în istorie antică și epigrafie.
• În 1972 a obținut titlul de doctor în istorie al Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca. După terminarea facultății, a fost repartizat în 1956 la Muzeul Constanța, reorganizat de Vasile Canarache.
• Încadrat ca muzeograf, a devenit șef de secție în 1965, director adjunct în 1968 și director (1969 - ianuarie 1990; octombrie 1992 - 5 mai 2000) al muzeului de istorie constănțean, după decesul lui V. Canarache.
• Din 1969 a fost președintele Filialei Constanța a Societății de Studii Clasice din România, iar din 1970, director al Centrului de Studii Ovidiene.
  
  
  A deținut funcțiile de vicepreședinte al Institutului Român de Tracologie și președinte al Filialei Constanța a aceleiași instituții din anul 1985.
• Din 1988 a fost președinte al Filialei Constanța a Asociației Oamenilor de Știință.
• În 1985 a fost ales membru corespondent al Institutului German de Arheologie din Frankfurt am Main.
• S-a identificat cu arheologia Dobrogei, ducând mai departe moștenirea lui Grigore Tocilescu, Vasile Pârvan, Radu Vulpe, Emil Condurachi, Dionisie M. Pippidi și contribuind la cunoașterea pe plan internațional a regiunii dintre Dunăre și Marea Neagră.
• A participat la săpături și a condus importante șantiere, rezultatele acestor cercetări fiind incluse în studii sau monografii publicate în țară sau în străinătate.
• A participat la lucrările de salvare și de cercetare a antichităților din Tomis, între care un loc important l-au ocupat descoperirile din zona Catedralei, destinate să stabilească momentul întemeierii orașului. Tot aici a investigat zidul de incintă, Edificiul roman cu mozaic, termele.
• A efectuat cercetări și la complexul rupestru de la Basarabi, necropola feudală-timpurie de la Castelu, zona atelierelor meșteșugărești de la Telița (sat în nordul județului Tulcea) etc.
• A fost preocupat în mod special de simbolurile antice ale Dobrogei: Tomisul cu exilul poetului latin Publius Ovidius Naso, tezaurul cu cele 24 de sculpturi și basoreliefuri descoperite în 1962, Edificiul roman cu mozaic, hypogeul pictat, cele șapte bazilici ale creștinismului romano-bizantin; Tropaeum Traiani cu monumentul triumfal, altarul, mausoleul, cetatea și muzeul; Callatisul etc.
• Ca urmare a demersurilor sale, șantierul arheologic de la Histria a beneficiat de dotări de nivel național.
• Prin preocuparea pentru investigațiile arheologice la nivelul județului, a format la muzeu o echipă de colaboratori valoroși, cu care a ridicat nivelul cercetării arheologice dobrogene.
• S-a stins din viață la data de 5 mai 2000, la Constanța.

În Biblioteca Virtuală, unde ZIUA de Constanța a grupat un veritabil tezaur de cărți, publicații, imagini și documente referitoare la momentele esențiale de devenire istorică a Dobrogei, se regăsesc numeroase alte mărturii despre profesorul și omul Adrian Rădulescu, despre impresionantul său parcurs profesional, despre realizările și momentele memorabile ale unei vieți dedicate cetății.
Astfel, la secțiunea dedicată lui Adrian Rădulescu - Ctitorul sunt disponibile evocări despre acesta, cartea Istoria Dobrogei, scrisă de Adrian Rădulescu și Ion Bitoleanu, precum și un album cu fotografii foarte valoroase care îl înfățișează pe marele istoric în diferite ipostaze.

Sursa foto: Imaginile din galeria foto care îl înfățișează pe Adrian Rădulescu au fost puse la dispoziția cotidianului ZIUA de Constanța de familia istoricului și de Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța.

Citește și:

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul De Ziua Educației 2018, Adrian V. Rădulescu devine patronul spiritual al școlii din comuna în care s-a născut (galerie foto+video)


#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Cotidianul ZIUA de Constanța, inițiatorul recunoașterii, post-mortem, a istoricului Adrian V. Rădulescu ca cetățean de onoare al județului Constanța

Personalități din județ, prezente, alături de ZIUA de Constanța, la acordarea numelui istoricului Adrian V. Rădulescu școlii din Dorobanțu, județul Călărași (galerie foto)

Portrete. Oameni care au făcut istorie culturală în Dobrogea: Adrian Rădulescu (galerie foto)

#AdrianV.Rădulescu - ctitorul Un nou proiect marca ZIUA de Constanța. „Adrian Rădulescu a fost, totodată, om al cetății și al țării“ (galerie foto)

Istoria Dobrogei - personalități Adrian Rădulescu (1932 - 2000)

Ecouri și impresii ale celor prezenți la eveniment Documentarul „Adrian V. Rădulescu - ctitorul“, proiectat în sala „Remus Opreanu“ a Prefecturii Constanța (galerie foto)

De Ziua Dobrogei Ideea s-a născut după întâlnirea din redacția ZIUA de Constanța. Două plăci de granit în memoria lui Adrian V. Rădulescu, dezvelite de consilierii județeni (galerie foto)