#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Despre monumentul soldaților francezi decimați de holeră la Constanța

24 Sep, 2019 00:00 Simona ANGHEL 2234 Marime text

Fin observator al urbei noastre de-acum un secol și mai bine, publicistul Ioan Adam se oprește în monografia „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” asupra unui monument prea puțin cunoscut de actualele generații. Prilej pentru cotidianul ZIUA de Constanța de a-l readuce în atenție printr-un fragment care se dorește o invitație la redescoperirea valorilor locale.

„În cimitirul vechiu al oraşului, printre crucile înegrite şi alegoriile funerare de marmură, se înalţă mai în fund Monumentul Francez, tăiat într'o prismă simplă de granit.

Inscripţiunea se poate citi de departe:

«La France

a ses

Soldats morts

pour

la Patrie

1854-1855».

Mormântul acesta colectiv, de pe care se ridică uşor şi trist numai piatra solitară a monumentului, stă singur şi părăsit, ca o filă ruptă şi pierdută dintr'o carte cu povestiri eroice.

Dacă te cobori în cavou, ţi se înfăţişează un tablou macabru: O piramidă de capete, cu baza largă, se înalţă straniu în mijlocul grotei reci. Din mulţimea ochilor goliţi, s'au plini cu ţărână putredă, se îndreaptă par'că fiori de moarte, cari te pironesc şi te înghiaţă. Gurile ştirbite şi îndopate de pământ, rânjesc prin restul dinţilor galbeni, de toată svârcolirea dintre oameni şi rătăcirea din lume. Alături, într'un singur sicriu bogat, ca într'un coşciug al împăcărei, stau închise celelalte rămăşiţi şi sfărămături ale osemintelor adunate.

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

Pe pereţii cavoului sunt atârnate coroane mucigăite, cu panglici umede, pe care abea se mai discifrează inscripţiunile.

Cum a putut un singur mormânt, să închidă atâta viaţă tânără, cu toate avânturile şi speranţele celor îngropaţi aici?

Rămăşiţele acestea triste, sunt osemintele soldaţilor francezi, decimaţi de holeră la Constanţa, în timpul războiului Crimeei, mai înainte de-a fi dat ochi cu duşmanul.

Diviziunile franceze cari au demonstrat atunci în Dobrogea, au fost greu încercate de soartă. Coloana generalului Espinasse, mai ales, aceea care înaintase mai mult, a fost cea mai grozav lovită de flagel. Soldaţii francezi muriau cu grămada în toate părţile şi atunci în graba şi spaima acelor împrejurări, ambulanţa îi îngropa unde apuca. Cei cari au murit la Constanţa, au fosi: înmormântaţi pe malul mărei,· pe unde trece azi bulevardul Elisaveta”.

#citeştemaideparte din lucrarea „Constanța pitorească“

#„Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” (1908)

#Autor Ioan Adam

Mai multe evocări ale Constanței de acum 100 de ani citiți în lucrarea „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicațiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.

Citeşte şi:

#citeșteDobrogea Povestea vieții nefericitului poet Ovidiu, „perit din cauza geniului”. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) „Mulțimea câinilor slobozi îți aduc aminte de Constantinopol“

#citeșteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Galerie foto a Constanței de acum 111 ani. Orașul văzut dintr-o călătorie cu trăsura

#citeşteDobrogea „Constanţa e menită să îndepliniască un rol mare în viaţa tânărului nostru Stat“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeşteDobrogea De la măreția Tomisului la sătucul necunoscut şi sărac Kiustenge. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeşteDobrogea „Ceea ce ați găsit voi în Dobrogea n-o să mai apuce nici copil de copilul vostru“. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeşteDobrogea „Constanța pitorească“ (1908) Geamiile, o curiozitate a Constanţei. „Pe străinii veniţi de pe aiurea îi opreşte în loc solemnitatea acestor rugăciuni“ (galerie foto)

#citeșteDobrogea Fasoanele domnișoarelor de pension, etalate pe Bulevardul Elisabeta, acum un secol. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeșteDobrogea Cu amărăciune, despre Cazinoul de-acum un secol, animat de cele mai bune orchestre din țară. Lucrări din Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanţa

#citeșteDobrogea Chiar și acum un secol portul Constanța era mai „viu” decât astăzi. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța

#citeșteDobrogea Odiseea vasului „Carol I”, pe o Mare Neagră înghețată. Lucrări din Biblioteca virtuală ZIUA de Constanța

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Ti-a placut articolul?