#DobrogeaDigitală „Constanţa pitorească“ (1908) „Dobrogea a fost vadul predestinat, prin care s'a scurs sălbăticia şi năvala barbarilor”

Cel din urmă capitol al monografiei „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, îl dedică publicistul Ioan Adam istoriei Dobrogei.
Redactat în patru subcapitole – „Ieri și azi”, „Scyții și Grecii”, „Stăpânirea Geților, a Macedonenilor și a Romanilor” și „Romanii și Grecii”, acest capitol constituie o adevărată lecție de istorie a acestei provincii.
 

„Priveliştea acestei lumi e încordată. Vezi lupte şi dominaţiuni, cu străluciri şi căderi, cu încălcările şi încrucişarea dintre ele, cu naştere de noi
neamuri, din amestecul celor vechi. După uimirea de un moment însă, curând se întinde asupra sufletului tău durerea şi amărăciunea şi dai trist din cap, gândindu-te la nestatornicia lucrurilor.
Muritorul în orbirea lui de o zi, se încumetă ca să înfrunte chiar mânia cerului; el speră şi se sbate, să înalţă şi urăşte, fără să-şi mai aducă aminte că oriunde s'ar întoarce, el calcă pe mormintele altor oameni de dinaintea lui, morţi de mult, amăgiţi şi aceia de aceeaşi ambiţiuni şi năzuinţi.
Cu toţii intrăm într-o lume ca-ntr-o cucerire a noastră, atunci, când sarcina vieţei e numai o moştenire fatală.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF

 

Nici un alt colţ din lume nu te poate îndemna mai mult la astfel de gânduri ca Dobrogea.
Trecutul se destramă ca o pânză veche... Pe pământul de azi, după noaptea nestrăbătută a începutului, s'a oprit, ca pentru odihnă civili-· zaţiunea şi stăpânirea greco-otomană din antichitate.
Tot pe aici au năvălit în urmă şi au trecut ca peste un pârleaz mai ferit, hoardele barbare şi lacome cari nu mai încăpeau în lume. Şi lumina s'a stins, puterea a cedat şi învălmăşeală a urmat apoi prin întuneric, între feluritele noroade, cari s'au ciocnit, s'au suprapus şi s'au amestecat.
Deasupra acestei prefaceri şi sforţări, numai vremea a rămas veşnică şi aceeaşi.
Torentele de cotropitori, se deslănţuiau dela deal, ca nişte ape desgheţate primăvara, care-şi mâna sloii la vale, în spre ţări mai calde. Curgerea
venia năprasnică, sloii se ciocniau, se auziau prăbuşituri de valuri şi trosnituri îngheţate de blocuri mânate din urmă. Mânia aceasta neînfrânată, se năpustia ca un vifor care nimiceşte totul, până ajungea cu undele grele, în boarea caldă a civilizaţiunii şi creştinismului. Sloii cei prăpăstioşi se muiau atunci de soare şi se desfăceau în apa mărită şi liniştită, până când timpul amesteca şi împăca totul, râzând de jocul împrejurărilor şi de încumetarea oamenilor încrezuţi.
Dobrogea a fost vadul predestinat, prin care s'a scurs sălbăticia şi năvala barbarilor. În zadar s'au încercat romanii s'astupe şi să întăriască pârleazul acesta înşirând cetăţi pe margini şi, ridicând valuri gigantice, căci hamzalele ferecate, tot s'au rupt la urmă şi s'au desfăcut de bătaia valurilor şi furia torentelor gonite de dinapoi”.

#citeştemaideparte din lucrarea „Constanţa pitorească“
#„Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii” (1908)
#Autor Ioan Adam

Mai multe evocări ale Constanţei de acum 100 de ani citiţi în lucrarea „Constanţa pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustraţii”, disponibilă integral în format electronic.

Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.


b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Citeşte şi:

#DobrogeaDigitală Pe vremea când satele dobrogene erau bogate şi frumoase, cu ţărani vioi şi muncitori

#DobrogeaDigitală „În Dobrogea, se vede multă viaţă şi simţire românească“

#DobrogeaDigitală Dacă nu ar fi fost îmbărbătaţi de Mihail Kogălniceanu, coloniştii nu s-ar fi statornicit în Dobrogea

#DobrogeaDigitală Despre cojani, cei „care formează acele frumoase sate de ţărani, ridicate ca prin farmec“

#DobrogeaDigitală Descriere dură a satelor tătăreşti, aşa cum le-a găsit Ioan Adam la începutul secolului XX

#DobrogeaDigitală De frica „ghiaurilor“, mulţi tătari şi-au vândut pământurile şi au emigrat