#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) „Tot sufletul latin a fost acela care a stăpânit și a dat avânt vieței dintre Dunăre și Marea cea mare“

Ori de câte ori vom avea prilejul, vom reaminti neprețuita contribuție pe care publicistul Ioan Adam a avut-o la consemnarea devenirii Constanței, în monografia „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, a cărei prezentare nu face altceva decât să invite cititorul în a-și descoperi neamul din care descinde.


 
Iar un astfel de exemplu este capitolul dedicat populației care a trăit în această provincie.
 

„În Dobrogea sunt sfărmături din toate națiunile. Vadul acesta de incursiune, prin care s'au scurs atâtea năvăliri, a păstrat pe țărmurile lui, epave stinghere din naufragiul tuturor neamurilor cari au trecut.
 
Cu toate prefacerile și amestecul timpului, au putut încă rezista destule națiuni, care să dea astfel Dobrogiei caracterul acela de pitoresc etnic, din care se ghicește și tot trecutul ei. În Dobrogea pe lângă Românii, cari formează elementul dominant și de civilizațiune, mai sunt: Turci, Tatari, Bulgari, Ruși, Lipoveni, Greci, Germani, Găgăuți, Țigani, Evrei, Armeni, Italieni, Arabi și alte naționalități. Toate aceste sfărmături întârziate, își trăiesc speranțele șterse și părerile de rău, în înconjorul cald și generos al unei stăpâniri îngăduitoare, contopindu-se tot mai mult sufletește, în unda largă și copleșitoare a vieței românești.
 
De altfel, în afară de timpurile vechi ale stăpânirei romane, când cetățile și întăririle strămoșilor noștri înfloriau între Pont și Istru, mai tot timpul din urmă, până în zilele de azi, tot sufletul latin a fost acela care a stăpânit și a dat avânt vieței dintre Dunăre și Marea cea mare.

Cu coborârea Românilor din munți, după domo­lirea năvălirilor, migrațiunea lor normală nu se putea opri ca într'un zid în malul Dunărei, căci primitivii nu se prea temeau de apă. Malurile de dincolo, cu colinile și priveliștele îndepărtate, au momit și-au atras pe Români încă dela început.
Fiecare sat de pe malul dela noi avea și un corespunzător de nume dincolo. Gospodăria lor însă nu s'ar fi putut statornici într'o stăpânire reală, căci nimic nu era statornic în Dobrogea, mai ales după venirea Turcilor. Totuși, în pragul vremilor noastre, ne trezim c'un lanț puternic de sate românești, care se lungeau de ceea parte a Dunărei. Ostrov, Oltina, Rasova, Topal, Seimenii, Boarcic, Hârșova au rămas ca o adevărată podoabă și azi.
 
Populațiunea aceasta vioaie și isteață, forma stratul inteligent și mai coprins, în mijlocul celorlalte sfărmături de neamuri trecătoare. Toți călătorii străini de pe vremuri, cari au lăsat însemnări despre Dobrogea, scot la iveală pe Români și arată că din ei numai, își puteau alege și călăuze de îndrumare. Vetrele aceste de energie și viață românească și-au întins treptat cucerirea, până-n inima Dobrogei, întemeind sate noi, în amestecul Tătarilor cari ocupau câmpiile. De-atunci au rămas numele românești ale satelor: Câșla, Calica, Pelitlia, Satu nou, Naibantul, Visterna, Sabangia, Băltăgești, - sate împrăștia prin miezul Dobrogei, până pe malul mărei vrâstând celelalte elemente”.

 
#citeștemaideparte din lucrarea „Constanța pitorească“

#„Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații” (1908)
#Autor Ioan Adam
 
Mai multe evocări ale Constanței de acum 100 de ani citiți în lucrarea „Constanța pitorească cu împrejurimile ei. Călăuză descriptivă cu ilustrații”, disponibilă integral în format electronic.
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA DE CONSTANȚA (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA DE CONSTANȚA sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală Curiozități de-acum un secol despre monumentul de la Adamclisi

#DobrogeaDigitală Columna de la Roma și monumentul de la Adamclisi isvorâte din aceeași concepție

#DobrogeaDigitală Dilema tumulului de la Adamclisi, mormântul bravilor soldați căzuți în războiul dacic sau al unui ofiter superior roman

#DobrogeaDigitală „Constanța pitorească“ (1908) Descrierea orașului de la poalele Monumentului de la Adamclisi, în starea de acum un secol

#DobrogeaDigitală Descoperirea monumentului de la Adamclisi a ajutat la interpretarea Columnei lui Traian

#DobrogeaDigitală Acum un secol orașul Ovidiu era satul Canara „loc de unde se scoate piatra”