#sărbătoreşteDobrogea141 „Meritul Dobrogean“ pentru Marin Ionescu Dobrogianu

Respectând tradiţia, cotidianul ZIUA de Constanţa a acordat cinci distincţii „Meritul Dobrogean“, însoţite de această dată de medalia „Dionisie Exiguul”, prilej pentru a readuce în atenţia publică cinci personalităţi care au binecuvântat, prin munca lor, pământul dobrogean.
 

 
Anul acesta, distincţia „Meritul Dobrogean“ a fost acordată următorilor:
- arheologul, cercetătorul Petre Diaconu (6 octombrie 1924 - 3 aprilie 2007)
- colonelul Marin Ionescu Dobrogianu (1866 - 1938) - militar şi istoric
- fizicianul dobrogean, membru corespondent al Academiei Române Musa Geavit (23 decembrie 1931 - 5 iulie 2010)
- prozatorul, poetul, memorialistul şi criticul literar Pericle Martinescu (11 februarie 1911 - 24 decembrie 2005)
- publicistul Constantin Sarry (8 mai 1878 - 4 octombrie 1960) - director timp de patru decenii al ziarului „Dobrogea Jună”.
 
Pentru colonelul Marin Ionescu Dobrogianu a citit Laudatio prof. univ. dr. Valentin Ciorbea, iar distincţiile au fost primite de prof. Carmen Mitican - director Școala Gimnazială nr.16 „Marin Ionescu Dobrogianu". Un moment artistic emoţionant a fost pregătit de elevii Școlii Gimnaziale nr.16 „Marin Ionescu Dobrogianu", coordonator prof. Alexandrina Roxana Gurău. Elevii au interpretat cântecele "„Ţara mea un colţ de rai", „Măi române românaş" şi „Clopotul reîntregirii".
 
 
 
Colonel, om de ştiinţă, publicist, scriitor, Marin Ionescu Dobrogianu este autorul lucrării monumentale „Dobrogia în pragul veacului XX: Geografia matematică, fisică, politică economică şi militară”, un preţios tezaur de date şi analize adunate din toate domeniile, la care a muncit 11 ani.
 
Ca unul dintre dobrogenii de viţă, adaugă numelui său derivatul „Dobrogianu”. De altfel, spunea despre sine cu varii ocazii că este cel mai „autentic dobrogean”, pentru că şi-a dedicat toată activitatea acestei provincii, s-a identificat cu năzuinţele ei şi a participat la toate manifestările ei culturale şi cetăţeneşti.
 
21 noiembrie 1866 – s-a născut, în Bucureşti, dintr-o familie modestă
 
A urmat şase clase primare, dar, neavând posibilităţi materiale să continue, s-a înrolat soldat în armată. A intrat la şcoala de subofiţeri din Bistriţa, absolvind şef de promoţie şi fiind avansat la excepţional în grad de sublocotenent şi repartizat la Constanţa. În oraşul de la malul mării a stat 45 de ani. Ajunge director al Şcolii de Ofiţeri.
 
A avut şansa să-i cunoască pe poetul Mihai Eminescu, pe Alexandru Vlahuţă, pe I.L. Caragiale, pe B.Șt. Delavrancea, pe folcloristul  G. Dem. Teodorescu, care i-a fost şi profesor, pe pictorul Nicolae Grigorescu.
 
Colonelul Ionescu a devenit repede istoriograf al Constanţei, adunând un imens fond de documente, cărţi, publicaţii, astfel că, în 1916, la intrarea României în război, avea o bibliotecă particulară de 35.000-40.000 cărţi şi reviste, multe din ele adevărate rarităţi. Din păcate, aşa cum s-a întâmplat şi cu alte mari biblioteci ale Dobrogei, comoara lui Ionescu Dobrogianu a fost prădată şi dispersată în timpul războiului.
 
13 august 1935 - dona Liceului „Mircea cel Bătrân“ din ce recuperase o valoroasă bibliotecă, împreună cu întregul mobilier.
 
Marin Ionescu Dobrogianu publică la Constanţa, la Institutul de Editură şi Arte Grafice, un curs de geografie militară pe care avea să-l predea la Şcoala Specială a Ofiţerilor de Infanterie. În fruntea Regimentului 34 Infanterie a luat parte la Primul Război Mondial.
 
1920 - îşi dă demisia din armată, ocupând timp de opt ani funcţii în învăţământ. Predă istoria şi geografia la Școala de învăţători, Școala superioară de comerţ şi Liceul „Mircea cel Bătrîn“.
 
L-a însoţit pe Eugène Pittard, savantul antropolog al Universităţii din Geneva, alt bun prieten al românilor, parcurgând Dobrogea în lung şi în lat, pentru cercetările antropologice ale acestuia.Ține conferinţe şi semnează peste 25 de lucrări privind ţinutul dobrogean, publicate în „Analele Dobrogei”, „Tomis”, „Viaţa românească”, „Viaţa dobrogeană”, altele ca studii separate - „Formarea Deltei Dunării şi configuraţia ei veche”; „Cercetări asupra oraşului Constanţa” (1877); „Tomis - Constanţa” (1931); „Ricardo di Constanţa” (1921); „Valea Carasului” (1916); „Dobrogea în pragul veacului al XX-lea, geografie, matematică, fisică, politică, economică, militară” (1904) - premiată de Academia Română şi onorată cu „Medalia de aur” la expoziţia din 1906; „Dobrogea văzută de un militar de seamă acum 100 de ani ”(1936).
 
A fost membru al Societăţii Regale de Geografie (1896). Pentru întreaga lui activitate, Regele Carol I îi acordă Medalia „Bene Merenti cl. I”, cea mai înaltă distincţie de ordin cultural.
 
23 noiembrie 2018 – cu prilejul evenimentului dedicat Zilei Dobrogei, cotidianul ZIUA de Constanţa instituia, în memoria colonelului, medalia ce-i poartă numele

Citeşte şi:

ZIUA de Constanţa #sărbătoreşteDobrogea141, sub semnul lui Dionisie Exiguul „Ziua Dobrogei“, la a treia ediţie, cu o temă în premieră - „Dobrogea în documente diplomatice româneşti. 1878-1884“

#sărbătoreşteDobrogea141 Marin Ionescu Dobrogianu, „intelectual de vârf al urbei constănţene“, omagiat de Ziua Dobrogei

#sărbătoreșteDobrogea141 Laudatio Marin Ionescu-Dobrogianu