Alexandru Ioan Cuza și francmasoneria

La 200 de ani de la nașterea lui Alexandru Ioan Cuza se impune să ne aplecăm asupra unui aspect mai puțin cunoscut publicului larg și anume apartenența acestuia la masonerie.

Iluminismul a contribuit la apariția unor societăți francmasonice, care aveau în vedere organizarea societății. Acestea existau anterior curentului amintit, dar au cunoscut o adevărată efervescență în timpul manifestării acestui curent.  Tinerii români vor studia în străinătate și vor fi inițiați în masonerie, fiind integrați în lojile masonice, în special franceze. Tinerii cu alte vederi erau catalogați în popor ca fiind filfizoni sau farmazoni, adică francmasoni, după cum spunea și istoricul Neagu Djuvara.

O primă lojă masonică a fost cea înființată sub patronajul domnitorului fanariot Constantin Mavrocordat în 1735, la Iași. Cu toate acestea, este greu de dovedit funcționarea acesteia.

În anul 1825, mai mulți fii de boieri, înapoiați de la studii din Franța, au întemeiat la București – „Societatea filarmonică”, coordonată de Dinicu Golescu, inspirată de francmasoni, pentru a acționa împotriva rușilor și turcilor care controlau Țările Române, una în calitate de putere protectoare, respectiv de putere suzerană.

Una din primele societăți secrete care aveau drept obiectiv înfăptuirea idealului național a fost  „Frăția” (1843), coordonată de Nicolae Bălcescu.
Revoluționari pașoptiști afiliați la francmasonerie au fost: Ion Câmpineanu, Ion Heliade Rădulescu, Nicolae Bălcescu, frații Golescu, Ion Ghica, Vasile Alecsandri, Nicolae Bălcescu, Costache Negri, Christian Tell, Gheorghe Magheru, C.A. Rosetti, frații Brătianu.

Cea dintâi lojă francmasonică română a fost întemeiată la 1 iulie 1856, purtând numele de „Steaua Dunării”, apărută cu acordul Marii Loje a Orientului din Franța. Primul Venerabil Mare Maestru a fost Ion C. Brătianu, asistat de Dimitrie Brătianu și C.A. Rosetti. Ion C. Brătianu fusese inițiat în masonerie în perioada 1849-1956, când s-a aflat la Paris, după eșecul revoluției pașoptiste din Țările Române. Franța va susține ideea alegerii unui singur domnitor, pentru a dejuca interesele Turciei și Rusiei.

Împăratul Napoleon al III-lea va sprijini alegerea lui Alexandru Ioan Cuza în cele două Țări Române, punând marile puteri în fața „faptului împlinit”. Numele lui Alexandru Ioan Cuza, apare anterior în acțiunea revoluționară din Moldova de la 27 martie 1848 și odată cu celebra demisie din funcția de pârcălab de Galați, în condițiile în care alegerile fuseseră falsificate de supusul Porții, caimacamul Nicolae Vogoride.

Alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, boier de clasa a doua, ar fi fost posibilă datorită apartenenței sale la francmasonerie și a faptului că a fost Marele Maestru al Lojii din Galați. Se pare că inițierea sa, a fost realizată în anii studenției, la Paris. Devenise Venerabil al Lojii Steaua Dunării, urmând în această demnitate lui Ion C. Brătianu. Putem considera că a ajuns domnitor al Principatelor Unite ca urmare a eforturilor conjugate ale masonilor români și francezi.

Realizarea actului unirii celor două principate și nașterea statului român modern a fost sprijinită decisiv de Napoleon al III-lea, fiind ales domnitor în cele două principate la 5 ianuarie 1859,  în Moldova, respectiv la 24 ianuarie, în Valahia.

După impunerea reformelor care au modernizat statul român, de inspirație masonică (secularizarea averilor mănăstirilor închinate, împroprietărirea țăranilor cu pământ, abolirea sclaviei țiganilor și obligativitatea instrucțiunii primare) a intrat în conflict cu masonii care erau interesați de păstrarea privilegiilor, în special proprietari lezați de drepturile lor.

În 1865, loja Steaua Dunării va fi dizolvată, prin intervenția lui Cuza, după reprimarea complotului din 1862, luând ființă o altă lojă numită Înțelepții lui Heliopolis.

În 1876 se constituia la București, Loja Alexandru Ioan Cuza, personalitate marcantă a masoneriei românești. Unii autori consideră că această lojă a fost înființată de Cuza în timpul domniei sale, pregătind cultul personalității conducătorului, care i-a fost fatal, ducând la înlăturarea sa de monstruoasa coaliție, în 1866. La acel moment să vorbim totuși de cultul personalității conducătorului, considerăm, că este cam mult.
Nicolae Iorga aprecia <faptului împlinit”, un element de originalitate creat de români>>, dar putem adăuga că acesta a fost însoțit și de implicarea francmasoneriei universale în crearea și modernizarea statului român modern. Nu putem nega sau minimaliza rolul masoneriei universale în evenimentele de la 1848 și în cele ale formării statelor naționale moderne, inclusiv a statului modern român.
 
Surse bibliografice:
Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, ediția a Iv-a, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2010
Daniel  Beresniak, Francmasoneria în Europa de Est, Editura Nemira, București, 1992
Neagu Djuvara, Între Orient și Occident, Editura Humanitas, București, 1995
Radu Comănescu, Emilian Dobrescu, Istoria Franc-Masoneriei (926-1960), Editura Tempus, București, 1992

Sursa foto Colecția C. Marinescu
 

• Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
• Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
• Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
• Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
• Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
• Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
• Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
• Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
• Membru al Societății de Științe Istorice din România.
• Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
• Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
• Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
• Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
• Premii obținute pentru activitatea publicistică.
• Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.