Istoria Dobrogei - Bibliografie Pisides (sec. VII) - „Năvala barbarilor”, „Heracleida”

• Georgios Pisides s-a născut în Pisidia (sudul Asiei Mici romane/sudul Turciei asiatice). Între anii 610-641, el a fost diacon și arhivar în biserica Sfânta Sofia din Constantinopol (Istanbul/Turcia). În poeziile istorice a relatat episoade din războaiele Imperiului Roman de Răsărit/Bizantin cu perșii, asedierea capitalei Constantinopol de către avari în 626 și relațiile cu popoarele de la Dunărea de Jos. Deși scrierile sale sunt laudative, cuprind informații importante. (H. Mihăescu & Gh. Ștefan)

 

„Năvala barbarilor”

 (Războiul cu avarii)
(16-40) Asemenea unor mlade netrebnice, desprinse din trunchiul turcilor, ramurile sălbatice s-au înfipt ca niște altoiuri în ținuturile noastre prea vrednice și au dat roadele pe care le hrănește o natură sălbatică în arborii de soi bun. Când după aceia rădăcina acestor ramuri s-a întins și a început a cuprinde ținuturile pământului nostru, ea a ajuns o pădure cu sumedenie de barbari, iar locuitorii noștri nu mai puteau îndura răutățile lor. Ca niște torțe care cădeau asupra pământului, flăcările neamului aceluia mistuiau floarea plină de încântare a ținuturilor noastre. Istrul  vecin cu Pontul abia a putut opri atâta sălbăticie, întocmai ca un zăgaz în mișcare și ca un zid de apărare proaspăt, căci valurile străjuiau ca o întăritură și ca un stăvilar puternic împotriva firii lor mereu rătăcitoare.



Cât timp apele s-au aflat la mijloc și au apărat aceste hotare cu o hotărâre de nedescris, a fost bine; dar câte răutăți a avut de suferit statulnostru de pe urma barbarilor nelegiuiți: ei căutau mereu să treacă peste hotarele întărite, iar oastea romană  îi împiedica să pătrundă în ținuturile noastre.

(194-211) Lupta nu era simplă și într-un singur fel: ea se dădea împotriva unor neamuri deosebite, însă unite între ele; căci slavu se înțelegea cu hunul, scitul cu bulgarul, medul cu scitul, deși aveau limbi deosebite și veneau din locuri deosebite. Ei s-au unit cu temeinicie și au dus o luptă comună împotriva noastră, socotind că lipsa de credință se bucura la noi de o încredere deplină într -o parte gemea furioasă și fierbea cu putere Scylla [conform mitologiei grecești, doi monștri marini de o parte și alta a strâmtorii dintre Sicilia și Italia] hrănitoare de sciți, în altă parte se împotrivea cu măreție Charibda din Persia, iar intre ele se afla diavolul, făuritorul și sfătuitorul înșelăciunilor, însă nu mai era rătăcitor ca altă dată; dar tu ai ales calea cea dreaptă, ai desfăcut pânzele albe ale judecăților bune și te-ai avântat pe valuri cu corabia ta, conducătoarea lumii.
 


„Heracleida” [Panegiricul descrie victoria finala împăratului Heraclius asupra perșilor în 627 – nota editorilor români]
(II, 66-97) După ce ai însănătoșit, ca un tată de familie, toate locurile dinlăuntru și ai curățit cu leacurile tale binefăcătoare vinele lăuntrice ale patimilor, punând capăt răutăților interne, iată că dincolo de hotare nourii din Tracial  [din dioceza Tracia făceau parte și provinciile Scythia Minor și Moesia Secunda, rezultate din divizarea vechii provincii Moesia Inferior] au ridicat împotriva noastră negurile războiului. Într-o parte, Charibda, hrănitoarea sciților, părea că stă liniștită și așteaptă ca hoții la drumul mare; iar în altă parte slavii alergau toți ca lupii și își uneau răutățile de pe uscat cu cele de pe mare; iar valurile amestecate cu sângele lor se înroșeau din răsputeri. De atunci s-a ivit în fața ochilor noștri chipul înspăimântător al Gorgonei [trei surori monstruoase ale mitologiei grecești], cu mult mai dușmănos decât cel al lui Perseu [conform unei legende grecești, perșii (iranienii) erau urmașii lui eroului (semizeului) grec Perseu – n. e. r.] dintr-o dată toată lumea a fost zguduită.

Tu ai fost nevoit să iei conducerea luptei. Poate altcineva n-ar fi fost în stare să țină cu ușurință cârma pe o furtună atât de mare ; dar tu ai crezut nimerit să te încarci, cât era cu putință, cu toată greutatea, pentru noi toți; și ai luat grijile noastre asupra ta, fără să te mai gândești la ale tale. Dorind în multe rânduri să întinzi arcul, aruncai pe Charibda împotriva Gorgonei [pe avari contra perșilor – n. e. r. ], al cărei chip împietrește pe cel care o privește și te trăgeai îndărăt cu arcul întins; când te pregăteai să lovești în ea cu arma, te împiedicau lupii [slavii – n. e. r.] cei dornici de pradă; dar puțin timp după aceea ai prins inimă și i-ai îndrumat pe toți împreună într-o luptă cu întreite primejdii [în 626 bizantinii au luptat la Constantinopol împotriva avarilor, pe mare împotriva slavilor și în Orientul Mijlociu împotriva perșilor – n. e. r. ].
 
 
Bibliografie
Giorgio di Pisidia, Poemi. I. Panegririci epici. Edizione critica, traduzione e Patristica et commento a cura di Agostino Pertusi. Ettal, 1959 (Studia Patristica et Byzantina, hg. von Johannes M. Hoeck, Heft VII).
Haralambie Mihăescu & Gheorghe Ștefan (redactori responsabili) / ACADEMIA DE STUDII SOCIAL POLITICE - INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE – INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE, Izvoarele istoriei României, vol. II. De la anul 300 până la anul 1000, Ed. Academiei R. S. R., București, 1970 (LXVII. Georgios Pisides)
 
Sursa foto: ZIUA de Constanța - Exponate Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța


Despre Marius Teja

Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti şi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar afterschool, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armână“.
 

Citește și:

Istoria Dobrogei - Bibliografie: Mauricius (sec. VII) - „Arta militară” (III)