Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
04:49 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#citeșteDobrogea Acțiunile „lăncierilor“ și ale liderului Miltiade Cutava, în Dobrogea interbelică

ro

10 Oct, 2023 17:00 3062 Marime text
  • Extremismul de dreapta va căpăta adepți în România și în Dobrogea, în condițiile în care extremismul, revizionismul și tendințele revanșarde vor marca întreaga perioadă interbelică, iar liderii unor grupări extremiste vor ajunge la conducerea unor state, făcând din agresiune o politică de stat. 
O grupare politică cu caracter extremist, de dreapta, a fost Liga Apărării Național Creștine, avându-l lider pe profesorul A.C. Cuza. Această formațiune politică apărută după Primul Război Mondial va manifesta o atitudine antisemită, fiind convinsă că situația dificilă a țării este  cauzată de controlul manifestat de grupurile de comercianți și industriași evrei.
În Dobrogea o atitudine antisemită va manifesta ziaristul Miltiade  Cutava, conducător al ziarului Strălucitorul, care va lansa și un program ce îi va purta numele. Programul era foarte ambițios și avea în vedere exproprierea proprietăților private în beneficiul statului, inclusiv averile comunităților de evrei.  De asemenea, se dorea excluderea evreilor  (jidanilor, cum de altfel îi numea în articolele sale) din sectorul comercial, știindu-se faptul că negustorii evrei erau foarte pricepuți în astfel de tranzacții.
Acest lider de opinie dobrogean va semna alături de A.C. Cuza și Corneliu Zelea-Codreanu, Programul  Uniunii Național Creștine, ce avea un pronunțat caracter antisemit. Miltiade Cutava va fi un apropiat al profesorului A.C. Cuza, iar programul inițiat de acesta, la nivelul Dobrogei, a fost acceptat de conducerea centrală a L.A.N.C.

Miltiade Cutava îl apăra pe Corneliu Zelea-Codreanu pentru acțiunile din 1924, considerându-l un „erou național“. Acele acțiuni și achitarea căpitanului, au încurajat viitoarea formațiune politică înființată de acesta.

La rândul său, ziaristul a fost judecat în mai multe procese, datorită atitudinii sale antisemite și a incitări elementelor tinere la acțiuni antisemite, inclusiv elevi ai Liceului Mircea cel Bătrân din Constanța.

În aceste condiții, ziarul Strălucitorul devine organul de presă oficial al partidului, lansând un apel numit Frați români, adresat tuturor locuitorilor dobrogeni, din cele patru județe, pentru a adera la ideile partidului.

Se va constitui Comitetul regional, condus de Miltiade Cutava, acesta conducând și organizația municipală Constanța. La alegerile parlamentare din 1926 pe prima poziție a buletinului de vot s-a aflat Miltiade Cutava, dar nu a reușit să ocupe o poziție de parlamentar, totalizând doar 501 voturi. Acesta nu va abandona lupta și va lansa alte apeluri către populație, prin care dorea chiar desființarea serviciului militar obligatoriu și a facultăților de drept din România.



A participat la alegerile din cadrul partidului din 1927, devenind membru în Marele consiliu al L.A.N.C. În această calitate a propus ca muncitorii portuari să fie plătiți în funcție de munca depusă, iar țăranii urmau să primească loturi de pământ care să le asigure un trai îmbelșugat.

Nu au lipsit nici acuzele aduse P.N.L și PNȚ, de colaborare cu evreii. La alegerile ulterioare a participat pe liste din postura de lider al organizației locale, dar nu a reușit să obțină mult râvnitul fotoliu de parlamentar. Dacă L.A.N.C. ar fi reușit să ajungă la guvernare, atunci locul de ministru al muncii urma să îi revină politicianului Miltiade Cutava.

Putem conchide prin a spune că acțiunile lui Miltiade Cutava au avut în vedere obținerea puterii politice și implicit a unor avantaje politice și economice, de către o grupare extremistă. Nu s-a reușit acest lucru datorită reticenței populației față de mesajele antisemite și antidemocratice.

Cu toate acestea rămâne un personaj efervescent care s-a manifestat zgomotos în campaniile electorale, în presă, în cadrul unor mitinguri și acțiuni populare, în toată perioada interbelică.

Surse bibliografice:
Strălucitorul, an III, nr.19 din 24 aprilie 1929
Ibidem, an IV, nr. 16 din 22 octombrie 1923
Ibidem, an VI, nr.13-14 din februarie 1925
Ibidem, an VI, nr. 23- 28 din  februarie 1925
Ibidem, an VII, nr. 25- 28 din martie 1926
Ibidem, an VIII, din 24-30 octombrie 1927
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director din anul 2020 al Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.


Citește și:

#citeșteDobrogea Musulmani dobrogeni căzuți pe câmpul de luptă în cel de-al Doilea Război Mondial

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari