#citeșteDobrogea Activitatea sindicală în Dobrogea interbelică

După Marele Război își desfășurau activitatea 16 sindicate dobrogene, 10 dintre acestea fiind în Constanța. Cele mai mari și mai puternice sindicate se aflau în portul Constanța.

O parte a muncitorilor permanenți s-au grupat în sindicatul Principesa Elena, ce avea 200 de membri. În sindicatul Dezrobirea erau 170 de membri, fiind format în mare parte din foști deținuți de la Jilava ( membri ai Partidului Comunist Român sau simpatizanți).

S-a încercat fuziunea celor două sindicate pentru a putea avea acțiuni comune de succes. După o serie întreagă de discuții, în luna mai, a anului 1922 se va stabili o întâlnire între membrii celor două sindicate pentru a realiza o fuziune. Simpatizanții comuniști fuseseră înscriși aproape în totalitate în sindicat.



Noul sindicat urma să se unească Unirea, lucru acceptat de toți sindicaliștii și simpatizanții acestora. Nu toți factorii de decizie, în special politici, vedeau cu ochi buni și acceptau această fuziune între cele două sindicate. Drept urmare au fost mai multe acțiuni care au avut în vedere nerealizarea acesteia. În cele din urmă nu s-a mai realizat această fuziune.

Sindicatul Dezrobirea ai cărei membri erau comuniști sau simpatizanți ai mișcării de extremă stângă și-a schimbat denumirea în Sindicatul muncitorilor manuali din port, începând cu anul 1923.

Între patronat și sindicate existau negocieri aprinse cu privire la contractul colectiv de muncă, probleme legate de salarizare, stabilirea și respectarea contractului colectiv de muncă, respectarea timpului de lucru ș.a.
Sindicaliștii, deși de multe ori se aflau pe poziții divergente de opinie, s-au apropiat pentru a obține rezultate favorabile, de cele mai multe ori comune. Problema tarifului de muncă a coalizat mai multe grupări sindicale care au negociat cu autoritățile portuare și reprezentanții Camerei de comerț. Negocierile au fost dure și de durată, obținându-se o majorare cu aproape 50 % a acestor tarife de muncă.

Contractele de muncă erau încheiate pe un an de zile, cu posibilitatea prelungirii acestora. Așa s-a întâmplat și cu muncitorii portuari de la Cernavodă, care în urma negocierilor au primit avantaje salariale foarte convenabile pentru muncitori. Contractul colectiv de muncă a fost prelungit din 1923, până în 1927, periodic, fără a modifica clauzele contractuale avantajoase pentru muncitori. Creșterea salariilor pentru operațiunea manipulării cimentului era de 20 %, iar pentru manipularea mărfurilor generale crescuse cu 30%.

Existau și situații în care patronatul nu respecta contractekle colective de muncă, reducând plata salariilor angajaților, lucru care provoca de cele mai multe ori nemulțumiri din partea acestora. Se organizau acțiuni sindicale revendicative, care aveau în vedere păstrarea condițiilor stipulate în contracte, cu menirea de a nu se înregistra o scădere a nivelului de trai a muncitorilor sub limita sărăciei.

Uneori salariații aveau câștig de cauză, iar alte ori patronatul își impunea condițiile, renegocia contractele iar muncitorii aveau de suferit, în primul rând datorită scăderii veniturilor și a creșterii timpului de lucru.

Bibliografie selectivă:
S.J.A.N.C., Fond I.M.C., dosar 6/1922
Ibidem, dosar, 7/1923
Ibidem, dosar 9/1922
Ibidem, dosar 9/1924
Ibidem, dosar 8/1928
Ibidem, dosar 6/1926
Ibidem, dosar 9/1924
 
Despre Adrian Ilie:
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citește și:
#citeșteDobrogea Colonizările agricole după Primul Război Mondial, în localităţile dobrogene