#citeșteDobrogea Canaraua Fetii - Canionul din Dobrogea

Cine este locuitor al Dobrogei și iubește drumețiile, știe că aceasta, Dobrogea,  ascunde numeroase locuri spectaculose, adevărate comori. Dobrogea de Sud este vestită pentru canaralele sale, iar nu departe de acestea, spre sud-vestul ținutul dintre Dunăre și mare mai ascunde o comoară, Păcuiul lui Soare. Astăzi însă ne vom îndrepta atenția doar spre una dintre canarale, respectiv CANARAUA FETII.

Cum se ajunge la Canaraua Fetii
Accesul se realizează prin partea de nord a rezervației, de pe DN3 Constanța- Ostrov, de pe porțiunea dintre Băneasa și Lipnița. Există un indicator între cele două localități care menționează direcția spre Schitul Gherman și rezervația Canaraua Fetii. Pe un drum de pământ se ajunge întâi la o fostă carieră de calcar de care se trece repede, apoi se ajunge într-o zonă cu blocuri de calcar cochilifer, în această regiune aflându-se și un schit cu hramul Sfântului Gherman din Dobrogea (la aproximativ 4,2 km de DN).



Canaraua Fetii, rezervație naturală din Dobrogea
Canaraua Fetii este o rezervație naturală cunoscută pentru peisajele sale spectaculoase, reprezentate de chei, stânci calcaroase și o biodiversitate bogată. Formarea acestei zone este rezultatul unor procese geologice și geomorfologice variate, care au avut loc de-a lungul milioanelor de ani. Formarea geologică a Canaralei Fetii este complexă, aceasta fiind un canion format în principal în depozite de calcare jurasice și cretacice. Aceste roci sedimentare s-au depus în urmă cu aproximativ 145 până la 66 de milioane de ani, într-un mediu marin. După retragerea mării, aceste straturi de calcar au fost expuse la eroziunea provocată de apă, vânt și variațiile de temperatură.

De-a lungul timpului, apele curgătoare au început să sape în rocile calcaroase, formând treptat un canion. Eroziunea diferențială, în care rocile mai moi s-au erodat mai repede decât cele mai dure, a contribuit la crearea formelor spectaculoase de relief, cum ar fi stâncile abrupte și cheile adânci. Canaraua Fetii este rezultatul acestor procese geologice, fiind un exemplu tipic de relief carstic, caracterizat prin chei adânci, doline, peșteri și alte forme de relief specifice acestui tip de eroziune.


În prezent, zona este protejată datorită valorii sale naturale și a biodiversității pe care o găzduiește, incluzând specii rare de plante și animale, unele dintre ele endemice pentru Dobrogea.Rezervația Canaraua Fetii a fost înființată în 1970, scopul inițial fiind acela de a proteja mediul de viață pentru unele specii rare, precum hoitarul, țestoasa de uscat dobrogeană, acvila de câmp, șorecarul și fluturele balcanic. Suprafața actuală a rezervației este de 172 hectare, poziționată de o parte și de alta a văii Canaraua Fetii, care apare ca un culoar depresionar destul de adânc, mărginit de versanți abrupți, cu aspect de canion.

Legenda locului
Legenda „Canaraua Fetii” este o poveste populară românească care explică formarea unei zone carstice pitorești din Dobrogea, cunoscută sub acest nume. Legenda spune că, în vremuri de demult, această zonă era locuită de o comunitate de români care trăia sub amenințarea constantă a invaziilor otomane. Într-o zi, turcii au năvălit în sat și au răpit toate fetele tinere. Acestea au fost duse în tabăra otomană cu intenția de a fi trimise sultanului ca sclave sau concubine.Fetele, disperate, au implorat să fie lăsate să-și ia rămas bun de la familie și să se roage pentru ultima oară. Turcii au permis acest lucru și le-au condus pe fete pe un platou stâncos deasupra prăpastiei care acum poartă numele de Canaraua Fetii. În loc să se supună sorții crude, fetele s-au aruncat în prăpastie, preferând moartea în locul robiei.
Se spune că Dumnezeu, impresionat de curajul și sacrificiul lor, a transformat trupurile fetelor în stânci, iar locul respectiv a devenit un simbol al sacrificiului și al curajului. Această legendă a rămas vie în memoria localnicilor, care vorbesc cu respect și reverență despre acest loc.Astăzi, Canaraua Fetii este o rezervație naturală protejată, cunoscută atât pentru peisajele sale sălbatice și frumoase, cât și pentru povestea sa tragică.

Este foarte posibil ca în stâncile din Canaraua Fetii să fi fost un complex rupestru întins pe mai multe niveluri. Arheologii au descoperit o biserică mică ce datează din sec. III-IV d. Hr. În altă biserică săpată la partea de jos a peretelui calcaros au fost descoperite două morminte, cruci și monede romane, posibil din timpul împăratului Constantin cel Mare (306-337).
Putem conchide prin a spune că Rezervația Canaraua Fetii reprezintă o minune naturală a Dobrogei spre care turistul, călătorul sau pelerinul se poate îndrepta, pentru a găsi liniștea interioară și pentru a se bucura de frumusețea peisajului dobrogean.


Bibliografie selectivă
Posea, G., Geografia fizică a României, Editura Fundației România de Mâine, București, 2004.
Gh. Mohan, A. Ardelean, M. Georgescu, Rezervații și monumente ale naturii din România, Editura Scaiul, 1993.

Despre Claudia Ilie
Licențiată în Geografie - Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca;
Doctor în geografie și cursuri postuniversitare - Universitatea din Oradea, Universitatea din București;
Profesor titular în cadrul Liceului Teoretic „Nicolae Bălcescu“ Medgidia;
Metodist, responsabil de Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (I.S.J. Constanța);
Autoare a mai multor lucrări și studii despre Medgidia, despre Dobrogea și despre climatologie;
Autoare a unor studii și cărți de metodică și de management;
Participare la simpozioane județene, naționale și internaționale;
Implicarea în scrierea unor proiecte ERASMUS + și mobilitate în state ale UE.


Citește și:
#citeșteDobrogea: Lacul Iacobdeal, „ochiul“ de smarald al Dobrogei