#citesteDobrogea Coloana Infinitului, esența spiritualității universale

Cea mai cunoscută operă a celui mai important sculptor român din toate timpurile, Constantin Brâncuși, a fost inaugurată la 27 octombrie 1938, la Târgu Jiu.
„Coloana infinitului” face parte dintr-un complex monumental intitulat „Calea eroilor”, fiind una dintre realizările cele mai cunoscute ale artei românești moderne și contemporane. Colecția de opere a fost gândită ca un omagiu adus eroilor din Primul Război Mondial, rămânând un proiect artistic care a marcat istoria artei românești.



Născut în satul Hobița, la doar câteva zeci de kilometri de Târgu Jiu, Brâncuși și-a configurat faimoasa lucrare în trei etape. Pentru proiectarea elementelor coloanei, artistul a apelat la Atelierele Centrale din Petroșani. Elementele nu sunt sculptate, ci modelate în fontă în aceste ateliere, în cursul lunilor august - noiembrie 1937. A doua etapă a fost acoperirea fiecărui modul cu alamă, elementele coloanei fiind metalizate în vara anului 1938. Ultima etapă a fost asamblarea operei de către sculptor, pe locul său actual din Târgu Jiu, botezat în prezent „Parcul Coloanei”.
Folosind motive din arta și arhitectura populară românească, Brâncuși a pus în celebra sa operă spiritualitate autohtonă dar și universală, reușind să sintetizeze într-o temă simplă, cea a  ascensiunii, esența întregii culturi a omenirii, a cărei aspirație către divinitate și creștere interioară rămâne o constantă eternă.

Coloana brâncușiană a fost considerată de istoricii și criticii de artă un vârf al modernismului în sculptură. Ea are o înălțime de 29,33 metri și este formată din 15 module octaedrice suprapuse, având în plus, la extremitățile inferioară și superioară, câte o jumătate de modul. Trunchiurile de piramidă, goale pe dinăuntru, sunt fixate cap la cap pe un miez central de oţel, cu secţiune pătrată, uniformă pe toată înălţimea Coloanei Infinitului. Exteriorul Coloanei a fost curăţat prin sablare cu nisip special, ulterior fiind pulverizate două straturi de praf metalic, unul de zinc şi celălalt de alamă, la o temperatură mai ridicată.
 
În timpul celui de al doilea război mondial, Coloana Infinitului a rezistat eforturilor zadarnice de a fi doborâtă la pământ de tancurile nemţilor şi ruşilor. În urma acestui fapt, coloana prezintă o deviere la vârf semnificativă, de mărimea unui triunghi echilateral cu latura de 33 cm.
 
Până la ridicarea Coloanei de la Târgu Jiu, Brâncuşi mai realizase și alte lucrări similare din lemn sau din gips, dar cel mai mândru a fost de cea din oraşul său. „Am făcut mai multe coloane, dar numai una a reuşit să se înalţe la cer“, afirma sculptorul. Brâncuşi spunea despre lucrarea sa că este inspirată din natură: „Natura zămisleşte plante care cresc din pământ drepte şi vânjoase. Iată coloana mea […], formele ei sunt aceleaşi de jos şi până sus, nu are nevoie de piedestal sau soclu ca s-o susţină, vântul nu o distruge, ea se menţine prin propria-i putere”.
Monumentala sculptură a devenit obiect de studiu pentru numeroși oameni de ştiinţă care au făcut măsurători, constatând că această veritabilă „scară către ceruri” este amplasată într-un nod geobiologic și emite radiaţii de energie în patru direcţii. De asemenea, stă exact pe axul paralelei 45° latitudine nordică.
 
Oare Brâncuşi era inițiat și cunoştea la acea vreme efectul de piramidă? Foarte probabil. În orice caz, odată cu el și sculptura sa fără egal, suntem în stare să măsurăm Infinitul.
 

Citește și:

De „Ziua Naţională Brâncuşi”, o hologramă 3D îl va „readuce” românilor pe geniul sculpturii