#citeșteDobrogea Frumuseți locale. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar

Ca locuitor al meleagurilor stepice dobrogene, vă invit să descoperiți frumusețile ce se ascund înăuntrul Dobrogei continentale, Rezervația Naturală Fântânița-Murfatlar și Bisericile din cretă de la Murfatlar. Rezervația poate fi vizitată în orice anotimp, dar încântă ochiul vizitatorului mai ales primăvara, când este o explozie de culoare și de viață, dar și vara, când oferă răcoarea mult căutată de călătorul sau turistul aflat în trecere. Bisericile din cretă se află în apropiere de rezervație,  nu au fost niciodată deschise publicului larg, însă reprezintă o adevărată mărturie istorică a ceea ce s-a întâmplat pe meleagurile locuite de noi, dobrogenii. 

1. Rezervația Naturală Fântânița Murfatlar
Pusă sub ocrotire în anul 1932, rezervația este situată la 1 km sud de orașul Murfatlar, pe partea stângă a șoselei Constanța - Ostrov și ocupă o suprafață de 82,74 ha, fiind inclusă în pădurea Murfatlar, a cărei suprafață este de 771 ha. Începând cu anul 1962, rezervația este ocrotită de lege și adăpostește o serie de specii rare de plante și animale. Aria naturală se află în partea sudică a Dobrogei, în Podișul Medgidiei. Fântânița - Murfatlar prezintă un areal cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.



Aria naturală reprezintă o zonă cu un relief înclinat, străbătut de mai multe pâraie, cu faună caracteristică zonelor aride (stepă dobrogeană) și elemente floristice specifice habitatelor pontice, balcanice sau celor eurasiatice. După numeroase vizite și drumeții de-a lungul rezervației am remarcat o biodiversitate deosebită de care merită să vă bucurați și voi.Un aspect convenabil pentru majoritatea turiștilor care vin să se bucure de un loc liniștit și meditativ este lipsa taxei de vizitare, care transformă Rezervația Fântânița-Murfatlar într-o alegere sigură și primitoare în orice perioadă a anului.
 
Flora:
Rezervaţia Fântâniţa se întinde pe o coastă abruptă, străbătută de văi înguste şi puţin adânci şi adăposteşte peste 500 de specii de plante, caracteristice zonei de sud a Dobrogei, predominând elementele pontice, urmate de cele balcanice, continentale, submediteraneene şi eurasiatice.
 
Fiind o rezervație floristică, adăpostește diverse specii rare, precum: usturoiul (Allium moschatum, Allium saxatile), zambila (Hyacinthus leucophaeus), lușcă (Ornythogalum refractum), dar și o serie de specii noi pentru știință, endemice, care poartă din acest motiv denumirea localității Murfatlar, printre care amintim: ruscuța (Adonis vernalis), spinul de Murfatlar (Carduus murfatlarii), inul dobrogrean (Linum borzaeanum), colilia (Stipa lossingiana murfatlarii, Stipa joannis dobrogensis).
În zona pădurilor se găsesc următoarele esențe nemorale: stejarul, stejarul brumăriu, salcâmul, teiul argintiu, arțarul, carpenul, ulmul, mesteacănul, nucul, prunul sălbatic, cireşul, părul, dudul, diverşi plopi şi salcâmi.

Fauna:
Fauna conţine numeroase specii de animale caracteristice zonelor de stepă dobrogeană. Valoarea remarcabilă a sitului este dată de prezenţa speciilor de ornitofaună protejate la nivel internaţional, a speciilor submediteraneene, balcanice şi pontice de mamifere şi reptile şi a speciilor de nevertebrate, mai ales lepidoptere de o maximă valoare. În rezervație se întâlnesc mamifere (popândăul, dihorul pătat, șoarecele săritor de stepă), păsări și insecte (fluturi, greieri, șorecarul comun), reptile și broaște (țestoasa dobrogeană de uscat, brotacul verde de copac și șarpele rău).

2. Bisericile din cretă de la Murfatlar
Bisericuțele din cretă de la Murfatlar au fost descoperite în 1957, în urma lucrărilor de extindere a carierei de cretă din apropiere. Se presupune că datează din anul 992 și sunt în total patru bisericuțe amplasate pe versantul nord-vestic al Dealului Tibișir.
Șantiereul de la Murfatlar și bisericuțele din cretă au fost preluate în anul 1960 de Direcția Monumentelor Istorice. Au fost efectuate lucrări de restaurare și s-au luat măsuri de a izola complexul de restul carierei pentru a stopa infiltrațiile de apă. Din 1961 complexul a intrat în posesia Institutului de Arheologie, iar mai apoi în grija Direcției Monumentelor Istorice.
 
Săpăturile arheologice au scos la iveală o structură compozită de camere, galerii, morminte și locuințe, care erau distribuite haotic. Complexul este structurat în trei secțiuni: încăperile săpate în abruptul dealului de cretă, masivul peninsula și restul. În cele patru biserici au fost găsite obiecte de ceramică și de uz casnic, obiecte din cretă, acestea fiind transportate la Muzeul Regional Dobrogea și la Muzeul de arheologie din București. Semne creștine precum cruci și alte semne runice ne duc cu gândul la existența unei comunități creștine în acest areal. Dacă extindem puțin aria de cercetare, ne putem da seama de importanța zonei în secolul al X-lea, când avem atestat un conducător local, un jupan, pe nume Gheorghe. Acest lucru înseamnă că avem de-a face cu o comunitate creștină în secolul al X-a bine conturată, cu o organizare politică și religioasă, aparte. Bisericile situate în dealul de cretă reprezintă un punct de atracție turistică, neexploatat încă de autoritățile locale și județene.
 

Conform tuturor acestor informații, Rezervația Naturală Fântânița-Murfatlar se clasează în topul celor mai prețioase bijuterii naturale din Dobrogea. Merită să o vizitați!
 
Bibliografie selectivă:
Gh. Mohan, A. Ardelean, M. Georgescu, Rezervații și monumente ale naturii din România, Editura Scaiul, 1993.
https://www.mmediu.ro
https://www.murfatlarulturistic.ro
 
Despre Claudia Ilie
Licențiată în Geografie - Universitatea „Babeș-Bolyai“ Cluj-Napoca;
Doctor în geografie și cursuri postuniversitare - Universitatea din Oradea, Universitatea din București;
Profesor titular încadrul LiceuluiTeoretic „NicolaeBălcescu“ Medgidia;
Metodist, responsabil de Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (I.S.J. Constanța);
Autoare a maimultorlucrărișistudiidespreMedgidia, despre Dobrogea și despre climatologie;
Autoare a unorstudiișicărți de metodicăși de management;
Participare la simpozioanejudețene, naționaleșiinternaționale;
Implicareaînscriereaunorproiecte ERASMUS + și mobilitate în state ale UE.

Citește și:
#citeșteDobrogeaTechirghiol. Apele care tămăduiesc