#citeșteDobrogea In memoriam Alexandru Gherghel, avocatul poet care a scos la iveală frumusețea Dobrogei prin scrierile sale

 
 

• Alexandru Gherghel a fost un strălucit avocat poet, care a excelat în drept penal, dar și în literatură, îmbinând cu talent rigoarea și sensibilitatea, rațiunea și emoția.

 


Viața, activitatea și opera lui Alexandru Gherghel
27 aprilie 1879 - Se naşte la Piteşti, într-o familie de intelectuali, şi îşi petrece copilăria şi adolescenţa la Câmpulung Muscel.
1908 - Absolvent al facultăţii de drept.
1911 - Se stabileşte în Constanţa, unde va profesa ca avocat, cultivându-şi, în acelaşi timp, pasiunea pentru literatură.
1931 - Iniţiază, la Constanţa, un salon literar.
1933 - Pagini Dobrogene îi dedică avocatului-poet un număr special.
1935-1936 - Director al publicaţiei România de la mare, pe lângă care funcţiona şi un cenaclu literar.
1937 - Este unul dintre iniţiatorii constituirii Societăţii Scriitorilor Dobrogeni.
1942 - Devine membru al Societăţii Scriitorilor Români.
21 decembrie 1951 - Se stinge din viaţă, în Constanţa, modest şi aproape uitat.
 
Volume de versuri publicate de Alexandru Gherghel:
„Cântece în Amurg” (1906)
„Insula uitării” (1924)
„Raze şi umbre” (1933)
„Solitare” (1935)
„Solitare, Sonete” (1935)
 Colaborează, de-a lungul timpului, cu publicaţiile „Astra dobrogeană”, „Calendarul Dobrogea Română”, „Dobrogea Jună”, „Conservatorul Constanţei”, „Cuget Liber”, „Graiul Dobrogei” sau „Analele Dobrogei”, „Viaţă nouă”, „Românul literar”.
 
În Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța găsim volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop“, în care este indexată copia după diploma de onoare prin care i s-a conferit maestrului Al.Gherghel titlul de „decan pe viață“ al baroului Constanța. Documentul a fost publicat în ziarul „Dobrogea Jună“ 39, nr. 41, din 19 mai 1943  
 

„MAESTRUL AL. GHERGHEL, decan de onoare pe viaţă al Baroului de Constanţa
Copie depe diploma de onoare

Comisiunea interimară a baroului de Constanţa, convocată cu atribuţiuni de adunare generală potrivit art. 292 din legea pentru organizarea corpului de avocaţi din România şi Decretuluilege Nr. 3862 din 26 Octombrie 1939 cu putere legală de a conferi titlu de DECAN PE VIAŢĂ;
Având în vedere activitatea profesională desfăşurată în cadru de înaltă şi demnă ţinută morală de către d-l avocat Al. GHERGHEL, membru în baroul de Constanţa şi fost decan al acestui barou;

Având în vedere competinţa cu care a exercitat această profesiune, precum şi talentul excepţional de vorbitor cu care s'a dovedit bogat înzestrat.
Având deasemeni în vedere puternica d-sale personalitate creiatoare, distinsă printr'o neostenită şi rodnică activitate în domeniul juridic şi al literaturelor româneşti, ca scriitor şi poet strălucit şi neîntrecut reprezintant al poeziei dobrogene, _ pe tărâmul căreia a realizat o operă statornică de autentică valoare, în mod unanim recunoscută de lirica românească şi apreciată la justa valoare de Academia Română - personalitate a cărei cultură literară s'a îmbinat atât de frumos cu cultura sa juridică.

Ţinând seamă de aceste însuşiri alese şi merite excepţionale şi la propunerea făcută de către d-l I.C. Theodorescu Valahu, decanul baroului de Constanţa, în conformitate cu dispoziţiunile art. 11 din legea pentru organizarea corpului de avocaţi dela 5 Septembrie 1940;
Comisiunea interimară cu atribuţiuni de adunare generală

DECIDE:

Se conferă titlul de „DECAN PE VIAŢĂ" al acestui barou, Dlui Avocat Al. GHERGHEL din Constanţa.
Deciziune care se va comunica forurilor competinte şi se va trece în registrele baroului de Constanţa şi în tabloul avocaţilor.
Decan: (ss) Ion Theodorescu-Valahu
Membri: (ss) Dan Alecu, Bădescu Ion, Bujor Niculae, Chirănescu Mihail AL, Despina Ion, Fiacescu Victor, Huhulescu Scarlat, Oţelea Ion, Roşculeţ Radu.“

 
În revista Dobrogea jună, Nr. 106, din 6 septembrie 1933 (antologată în volumul „Dobrogea Jună. Caleidoscop“) am descoperit câteva versuri dedicate tărâmului plin de comori dintre Dunăre și Mare.
 

„DOBROGE ...
... Şi tristă şi pustie, din Dunăre la Mare
Îşi strecura tăcerea, câmpia dobrogeană
Comorile străbune, ea le-ascundea vicleană
Când năvăleau, lihnite, şuvoaiele barbare.
 
Sub nesfârşite lupte s-a frământat pământul
Săros şi fără vlagă din stepele ei moarte
Şi mulţi din cei ce către Apus aveau să poarte
Solia morţei - aicea şi-au regăsit mormântul.
 
De mii de ani Callatis îşi tăinuieşte-orgia
De marmoră şi aur. Şi-Adam-clisi – cetate
Romană, -ncearcă încă, din vremuri neuitate,
În ciuda bătrâneţei să-şi facă datoria.
 
Şi Histria păgână - ce doarme acum în dune
Şi Tomisul în care, şi-a plâns a lui durere
Ovidiu, toate, toate vorbesc cu-a lor tăcere
De artă ... de cultură şi de virtuţi străbune.
 
În nopţi pustii de toamnă când luna luminează,
Ca 'ntr-un decor de teatru, sinistră şi bolnavă,
Un scit îşi moaie vârful săgeţei în otravă
Şi-o flotă de trireme pe Pont înaintează ...
 
... Dar astăzi când trecutul e-atâta de departe
 Când peste sarcofage trag boii brazda caldă,
Şi-n locul pietrei, grâul, în soare trupu-şi scaldă,
Când lumea lasă praful să cadă peste carte,
 
Tu, Dobroge, păstrează comoara ta uitată
În glia ta săracă, în glia ta bătrână
Şi peste cimitirul de taine, fi stăpână!
- Vor fi chemaţi şi morţii să mai vorbească-odată!”

 


Redăm mai jos un poem, publicat în „Analele Dobrogei“ din 1928, anul 9, volumul II, publicație disponibilă în Biblioteca Digitală ZIUA de Constanța:

 

Triolete
I.
 
„Sub vraja cerului senin
Cînd stele triste licăresc
Un vers iubirei stinse 'nchin
Sub vraja cerului senin!
 
Şi'mi pare că din nou trăesc
Cu drag, acelaş dulce chin
Sub vraja cerului senin
Când stele triste licăresc!

 
DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF!
 

II.
Din port, spre larg, pornesc uşor
Corăbii - vise ce plutesc -
Cu ele duc un veşnic dor…
Din port1 spre larg, pornesc uşor …
 
Şi-atâtea inimi ce iubesc
Rămân plângând în urma lor...
Din port, spre larg, pornesc uşor
Corăbii - vise ce plutesc!
 
III.
 
Cununi în toamnă-am împletit
Să duc iubitei mele :
Din flori ce-o clipă au trăit
Cununi în toamnă-am împletit.
 
Dar drumul trisţ, cu ele,
De-atunci, nici astăzi nu-i sfârşit…
Cununi în toamnă-am împletit,
                                    Să duc iubitei mele!

 
Citește mai departe în „Analele Dobrogei“ din 1928, anul 9, volumul II

 
În semn de cinste, o stradă din Constanța îi poartă numele.
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală: Dobrogea, stăpână „peste cimitirul de taine“
 
#citeşteDobrogea: 140 de ani de la naşterea lui Alexandru Gherghel, naturalizat dobrogean timp de patru decenii