#citeșteDobrogea La Constanța...acum 95 de ani! (V) - Băile de la Mamaia și avocații Primăriei

La începutul lunii iunie, anul 1926, orașul condus de primarul Alexandru Pilescu se confrunta cu diverse probleme ce impuneau rezolvări rapide. Și asta pentru că era sezon estival iar hotelurile urbei începuseră deja să fie luate cu asalt de către turiști veniți din întreaga țară. Nu era încă superaglomerat (vârful sezonului era tot în lunile iulie și august, ca și astăzi), dar autoritatea locală avea datoria de a pune totul la punct iar orașul trebuia să arate foarte bine.
Multe dintre problemele Delegațiunii Permanente erau legate de turism și de sezonul estival. Altele priveau însă aspecte pur edilitare și gospodărești, care la rândul lor, trebuiau a fi rezolvate.



În Constanța anului 1926, trăsurile și birjele erau încă principalele mijloace de transport accesibile turiștilor și localnicilor. Este adevărat, mulți dintre oamenii prosperi (din oraș sau din afara lui) aveau automobile, însă nu se putea vorbi încă despre o superaglomerare. Piața Independenței (astăzi Piața Ovidiu), spre exemplu, era pe jumătatea ei de vest, accesibilă mașinilor, traficul rutier fiind permis doar pe partea din fața Palatului Comunal și din spatele Statuii lui Ovidiu.
Multă lume credea însă că orașul trebuie "să uite de cai și de căruțe" și să apeleze la mijloace moderne de transport în comun. Așa se face că problema ajunge pe masa Primarului Alexandru Pilescu și este dezbătută în ședința din 7 iunie a Delegațiunii Permanente.
Se consemnează că numiții aAlexandru Lazăr și Ion Bucur solicită permisiunea pentru înființarea unui serviciu de autobuze în orașul Constanța".
Membrii Delegațiunii erau favorabili ideii dar decizia nu putea fi luată imediat. Se hotărăște să se întocmească mai întâi un regulament care să prevadă, în detaliu, modul de funcționare al acestor mijloace de transport în comun. Abia după finalizarea acestei analize, Primăria urma să decidă...


La un alt punct al ordinii de zi, al aceleiași ședințe din 7 iunie, este respinsă cererea afaceristului Kochino de a așeza mese și scaune pe strada Carol (astăzi Bd. Tomis).


Sezonul era o oportunitate extraordinară pentru afaceriștii locali iar aceștia încercau să profite cât mai mult de prezența vilegiaturiștilor. În acest sens, aflăm din actele Primăriei: "Este aprobată cererea domnului Mihail Moscu, antreprenorul băilor de la Mamaia, prin care cere să se urce prețul biletului la 15 lei, față de 12 cât era anul trecut. Comisiunea aprobă această urcare de preț, cu obligațiune din partea sa să mai dea Comunei un plus de 45.000 de lei pe sezon. Se aprobă facerea de urgență a reparațiunilor necesare la stabilimentele de băi de la Mamaia".
Mihail Moscu însă nu avea să fie pe deplin mulțumit. Peste o lună și jumătate el dorea să elimine total concurența și cerea Primăriei, nici mai mult nici mai puțin decât, desființarea Băilor Publice din Orașul Constanța. Absurda solicitare avea să îi fie, evident, respinsă, în procesul verbal al ședinței de Delegațiune fiind consemnate următoarele: "Respinge cererea domnului M. Moscu... pe motivul că concesiunea acordată la Mamaia nu poate constitui un monopol pentru tot litoralul Mării, Comuna putând permite și construirea de băi populare în oraș și pentru populațiunea săracă".


La punctul 13 al ședinței din 7 iunie, Delegațiunea ia o altă hotărâre importantă: "Se aprobă licitațiunea pentru asfaltarea accesului de intrare în curtea Palatului Comunal (curtea interioară a Muzeului de Istorie de astăzi) domnului Petre Jianu, lucrare în valoare de 98.000 de lei". Cu ceva timp înainte se mai organizase o licitație, în același scop, dar nu se prezentase nicio persoană interesată de achizionarea serviciului. Acțiunea fusese așadar repetată iar de această dată singurul ofertant prezent, numitul Jianu, primise dreptul de a efectua lucrarea.


O problemă internă stringentă a Primăriei Constanța era legată de numărul mic al avocaților pe care îi avea în subordine. Se consemnează astfel, la punctul 18 al ordinii de zi (din 7 iunie 1926): "Domnul consilier Dimitrie Rizescu face cunoscut Comisiunei că personalul Serviciului Contencios al Municipiului este foarte redus față de multele procese pe care le are comuna la Judecătorie, Tribunal și Curte, așa că numai cei doi avocați pe care îi are comuna în prezent nu pot să dovedească, decât cu foarte multă greutate, susținerea lor. Pentru aceasta, domnia sa propune angajarea a încă doi avocați diurniști... Comisiunea, deliberând, hotărăște angajarea a încă doi avocați diurniști, cu începere de la 8 iunie a.c., în persoana domnilor Constantin Ștefănescu și Constantin Ionescu, cu diurnă de 4500 de lei lunar de fiecare, sub rezerva aprobării Consiliului Comunal, căruia i se va supune pentru votare creditul necesar..."

(Va urma)



Bibliografie

- Deciziunile Delegațiunii Permanente pe anul 1926, Comuna Urbană Constanța, procesele-verbale 1,2, 3, 4 și 5, 6, 7, 8 și 9 - aferente lunilor aprilie, mai și iunie; sursă documente - Serviciul Județean al Arhivelor Naționale Constanța (SJANC), fond Primăria Constanța (1878-1950), copii puse la dispoziție de către prof. dr. Răzvan-Raul Ivan.
- Anuarul General al Dobrogei - Călăuza administrativă - Comercială - Industrială, Camera de Comerț și Industrie Constanța, Ediția I - 1925, coordonatori insp.com Oct. Văleanu, secretar general Camera de Comerț.
- Anuarul Statistic al României 1924, Editat de Tipografia Curții Regale, București, 1925.
- Anuarul Statistic al României 1925, Editat de Institutul de Arte Grafice Eminescu, București, 1926.
- Anuarul Statistic al României 1931-1932, Editat de Mnitorul Oficial și Imprimeriile Statului, imprimeria Națională, București,1933.
- I. Duployen/Th. Ionescu - Constanța și Tekirghiolul - Ghid Ilustrat 1924, Institutul Grafic "Albania", Constanța,1924.
- Ionuț Druche - Virgil Andronescu, Fost Primar al Constanței. Recomandări din publicațiile periodice, articol publicat pe 02.09.2019, pe site-ul bjconstanta.ro.
- col. Ionescu M. Dobrogianu - "Tomi-Constanța", monografie, Tipografia Lucrătorilor Asociați, Constanța, 1931.
- Analele Dobrogei nr.VII, 1926, Institutul de Arte Grafice și Editură "Glasul Bucovinei", Cernăuți, 1926.


Despre Cristian Cealera
Născut la data de 16 iulie 1974, în Techirghiol, Cristian Cealera a urmat cursurile Școlilor Gen.12 şi 25 şi a absolvit Liceul „Decebal“, din Constanta, promoţia 1992. A urmat cursurile Facultăţii de Drept „Nicolae Titulescu“ din Bucuresti şi este licenţiat în Criminalistică. După absolvirea facultăţii, a urmat stagiul militar, apoi a activat trei ani ca jurist la o societate comercială din Mangalia. În anul 2001 a intrat în presă şi timp de 15 ani a lucrat la diverse ziare, inclusiv la ZIUA de Constanţa, acoperind diverse domenii - de la Eveniment, la Social, Cultură şi Sport. A fost angajat la două televiziuni, iar la una dintre acestea, în calitate de producător şi scenarist, a realizat 19 filme documentare despre siturile arheologice din Dobrogea. Continuă şi astăzi realizarea de filme documentare şi publică materiale de promovare a istoriei şi culturii dobrogene.

Are un master în Antropologie şi Istorie Europeană, absolvit la Universitatea „Ovidius“ din Constanţa, Facultatea de Istorie. În prezent, este doctorand al Facultăţii de Istorie din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza“, din Iaşi. Este autorul seriei de trei volume „Poveştile Mării Negre“ şi al romanului istoric „La marginea Imperiului - Origini“, cărţi publicate în perioada 2014-2018.


Citește și:

#citeșteDobrogea: Primăvara la Constanța... acum 95 de ani! (IV) - Pompierii, pavarea străzilor și Pompele Funebre