#citeșteDobrogea Plasa Mangalia și localitățile arondate la începutul secolului XX

La începutul secolului trecut, Plasa Mangalia ce avea reședința în orașul Mangalia, era condusă de subprefectul Ernest Miculescu, avându-l ajutor de subprefect pe Gheorghe Ștefănescu. Primari ai localității Mangalia la începutul secolului au a fost: Dimitrie Arghiropol (1901-1904), Simion Petrescu (1905-1906), Hristodor Bădulescu ( 1907-1910), Ioan Coman Stoian ( 1910-1912) și Emanoil Stănescu (1912-1914).



În vremea primarului Ioan Coman Stoian, secretar al Primăriei era Nicolae Brătianu, iar casier comunal, Gheorghe Georgescu. Șeful poliției locale era Grigore Cucu, iar medic de plasă dr. Nicolae Mardare. Funcția de judecător era deținută de Bucur Constantinescu, ce colabora cu tânărul stagiar N. Protopopescu. Grefierul judecătoriei era Nicolau, care colabora cu mai marii instituției.

Spitalul comunal era condus de dr. D. Zernoveanu, în timp ce medic veterinar era Ghe. Zaharia. O persoană importantă a urbei era vameșul J. Eustațiu.
Activitatea economică și comercială începuse să ia amploare la început de veac. Manufacturieri erau Ion Gheorghiadis, Lascaridis, cu afaceri și la Constanța, precum și Niculae Stoia. Farmacist al urbei era C. Christescu. Activitatea în băcănii aparțineau unor întreprinzători precum: Iany Stamatopol, Tudor Brusalis, G. Teodor, G.E. Nicolaide, Sterie Gheorghiu ș.a.
Locurile de întâlnire și de discuții erau foarte bine cunoscute. Cafegiii Aristide Lambrinidi, Iany Foroglo, Anastase Arghiropol, Ahmet Demir, Petre Neicu, își primeau clienții cu drag și le ofereau toate condițiile. După cum putem observa, activitatea comercială aparținea grecilor, aromânilor și turcilor, în mare parte.
Plasei Mangalia îi erau arondate localități precum: Agemler, Azaplar, Cara-Omer, Cavaclar, Cazil-Murat, Chiragi, Edil-Kioi, Enghez, Gheringeac, Musurat, Sarighiol, Maratan, Osmancea, Osman-facâ, Tatlageac, Tuzla ș.a.




În comuna Cara-Omer (Negru –Vodă), primar la localității era Ioan Dumitriu, iar secretar al Primăriei, era Ion Oțeleanu. Responsabili cu activitatea educativă erau Alexandru Dociu și Eufrosina Dociu. Printre comercianții de vază ai localității îi putem aminti pe: Pascal Mihăilescu, Mihail Vladimirescu, Stavru Dumitriu, Sarkis Mardiros, Tache Vasiliu, Șerban Clătișteanu, Ilie Calciu, Gheorghe Trăsnitu, Mogârdici Bogosian, C. Constantinescu, Ghiță Popescu, Hagi Ismail Abduraman. Strângerea taxelor era încredințată perceptorilor Gheorghe G.Takorian, G. Takorian, Constantin Neagu. Serviciul credincios era asigurat de Nicolau Nicola și Ion Săricanu. Se constată și aici un mozaic etnic, format din români, greci, aromâni, armeni, turci șa.


În comuna rurală Gheringec, funcția de primar îi aparținea lui Ion Găitan, iar cea de secretar lui Ștefan Mototolea. Agentul fiscal a localității era Enache Caranfil, iar telefonist –Constantin Măciucă ( iată, un element de modernitate pătruns în mediul rural dobrogean). Cu educația tinerilor din comună erau responsabili Ghe. Pantazi, I. Simionescu și Maria Ionescu. Comerțul juca și aici un rol important. Cei mai cunoscuți comercianți erau: Moise Țântu, Ion Hornea, Iancu Chiriac, Alecu Mavromalide, Ahmed Cilibi, Abdula Ionus. Marii proprietari funciari ce dețineau și însemnate turme erau: colonelul I. Vârtejanu, Ion Aldea, Ion Coman Stoian ( primar la Mangaliei), Moștenisori Stancoff, Ion G. Duca, colonel Sergiu Candiano ș.a.


În comuna rurală Musurat ( Movilița), funcția de primar era deținută de Tudor Straton, iar funcția de secretar era deținută de Ioan Drăghici. Cu educația tinerilor din comună se ocupa învățătorul Traian Țaligrădeanu. Perceptor al localității era Ion Ibinceanu, iar comercianții erau: Stoica Gheorghe, Rașid Abdulativ, Ion Năstase, Niculae Stoica, Acmula Curti. Mari proprietari erau: Jean Alexiu, Aurica Polizu –Micșunești, Eugenia Mavrus, Saba Donciu Nenciu. Terenurile deținute de oameni influenți din conducerea județului, erau arendate unor administratori precum: Niculae Jipa, Ilie Zarmacupi, Mustafa Geafar, și familiei Datcu.


În comuna Tatlageac (23 August) funcția de primar era deținută la sfârșitul primului deceniu al secolului XX , de Omer Becmambet, în timp ce funcția de secretar era deținută de Leon Paraschivescu. Învățătorul comunei era Vasile Munteanu, iar perceptor – Pandele Ceaușescu ( ce ce ocupa cu strângerea taxelor și în comuna Tuzla). Comercianți erau: Cristu Gheorghiu, Anton Panait și I. Caibula, în timp ce arendași de pământuri erau: Ghiță Popa, Omar Bech-Mehmet, Mihail Pappa și Seit Helmi.
Putem conchide prin a spune că în plasa Mangalia se constată o activitate comercială intensă, existența unor proprietari funciari importanți, care dețineau funcții publice și uneori lăsau posesiunile în grija soțiilor lor, acestea preferând să lucreze cu arendași.


 

Surse bibliografice:

Monitorul Oficial, 30 septembrie 1895, nr.145
***Albumul dobrogean pe anul 1911
Alexandru Arbore, Din etnografia Dobrogei, București, 1920
Aurelia Lăpușan, Ștefan Lăpușan, Mangalia 100 de repere, Editura Next Book, Constanța, 2018
Idem, Mangalia în paginile vremii, Constanța, Editura Dobrogea, 2007


Despre Adrian Ilie

Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Director adjunct Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța (2020)/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.

Sursa foto: ***Albumul dobrogean pe anul 1911


Citește și:

#citeșteDobrogea: Excavații și utilaje folosite la lucrările Canalului Dunăre-Marea Neagră