Constanța acum 100 de ani O săptămână din ianuarie încărcată cu „nenorociri“ în urbea de la malul mării (I)

• Prezentarea, în două ediții distincte, în capitole (sub forma intertitlurilor) a articolelor integrate în ziarul „Dacia“ dintr-o săptămână.
• Avem în vedere săptămâna 13-18 ianuarie 1925.
• În ediția de astăzi prezentăm textele referitoare la „Editorial“, Politica și administrația locală și centrală, „Nenorocirele“ locale (i.e. accidente de muncă, furturi, arestări, atacuri etc).

Proiectul „Constanța acum 100 de ani“), lansat în 2024, continuă în anul 2025, având același scop și folosind aceleași mijloace, însă sub o altă formă, spre a oferi cititorului o lectură cât mai plăcută. Pentru a întâri utilitatea istorică și pentru a prezenta evenimentele sub o formă cât mai cuprinzătoare și structurată, în edițiile ce urmează vom prezenta cumulat mai multe numere ale ziarului dobrogean „Dacia“, prezentând, de facto, câte o săptămână de activitate a cotidianul ante-menționat, deci o săptămână din viața urbei constănțene a anului 1925.

Pentru a facilita lectura, considerăm oportună prezentarea cronologică în capitole (sub forma intertitlurilor) a articolelor integrate în ziarul „Dacia“, după cum urmează: într-o ediție vor fi integrate textele referitoare la Editorial, Politica și administrația locală, „Nenorocirele“ locale (i.e. accidente de muncă, furturi, arestări, atacuri etc), iar în altă ediție: Evenimentele sociale locale, Știrile naționale și Știrile Internaționale.

În ediția de astăzi avem în vedere săptămâna 13-18 ianuarie 1925, de marți până duminică (cotidianul „Dacia“ nu mai publică ediția de luni, în anul 2025).


Editorial

Cele șase numere ale ziarului dobrogean „Dacia“, aferente săptămânii 13-18 ianuarie 1925, cuprind, în mod firesc, editorialele, scrise de mai mulți autori. Acestea abordează teme relevante situației locale/naționale sau internaționale, după cum urmează:

„Situația din Iugoslavia“ - S. Cristea, autorul editorialului, prezintă aspecte din noul stat Iugoslavia, subliniind, în opinia sa, fragilitatea internă a statului iugoslav și riscurile pentru unitatea acestuia, provocate de luptele naționaliste și de dezacordurile politice între regiunile componente, unele dintre aspectele prezentate de autor fiind, la rândul lor criticabile. ( ediția de marți, 13 ianuarie 1925


„Creditele vamale“ - Octav Gorunbanu, autorul editorialul, face vorbire despre situația scumpirii prețurilor mărfurilor cauzată de „lipsa de numerar şi ducând mai departe examenul acestui proces economic se poate ajunge la finalul că la baza n-avem de a face de cât cu o lipsă de credit“. În acest context Gorunbanu sugerează că statul ar putea interveni pentru a stabiliza situația economică, prin crearea unui credit comercial, însă nu unul generalizat, considerat a fi o „utopie“, ci a unui „credit vamal” care ar putea ajuta comercianții să plătească taxele vamale cu dobânzi mici și termene scurte. (ediția de miercuri,14 ianuarie 1925)

„Pe pragul fericirei“ – Tiberiu Vartej, autorul editorialului, expune un text interesant despre politica vremii în raport cu nemulțumirile cetățenilor care, spune acesta, trăiesc în condiții precare - lipsa hranei, șomajul, impozitele mari și criza economică . Acesta face vorbire despre guvernul liberal aflat la conducere, aducându-i o critică acerbă, precum și doctrina țărănistă, fără a se ralia acesteia. Autorul subliniază că o „ţară unde domneşte anarhia, nu legile, este o ţară pierdută“, astfel că acesta se poziționează împotriva „sistemului de nimicire al adversarului politic pe calea forţei şi a teroarei“. (ediția de joi, 15 ianuarie 1925)

„Naționalism sau reacționarism liberal“ - Tiberiu Vartej, autorul editorialului aduce în atenție poziția guvernului liberal condus de Ion I. C. Brătianu față de „blocul anti-bolșevic“, prin raportare la situația Bulgariei. Autorul apreciază că guvernul liberal sprijină acest bloc, avertizând că apartenența la blocului „anti-bolșevic” poate aduce complicații în politica externă a României și poate afecta siguranța și integritatea țării, având în vedere „naționalismul de paradă al guvernului liberal“ și riscurile ce decurg din acest tip de alianțe. (ediția de vineri, 16 ianuarie 1925


„În chestia apei“ - S. Cristea, autorul editorialului, trece în revistă o anchetă a ziarului „Dacia“ cu privire la alimentarea cu apă din orașul Constanța și îmbunătățirile recente aduse uzinei de apă de la Hinog (zona Cernavodă). După vizitarea uzinei, autorul precizează îmbunătățirile aduse, sperând că aceste măsuri vor îmbunătăți semnificativ aprovizionarea cu apă a orașului Constanța. Cristea apreciază munca depusă de inginerul Arghirescu, care a coordonat lucrările de reparații. (ediția de sâmbătă, 17 ianuarie 1925


„În Balcani se-ntunecă“ – S. Cristea aduce în discuție relațiile dintre Grecia și Bulgaria, în contextul unui protocol semnat între cele două țări, referitor la protecția minorităților, semnat sub presiunile Ligii Națiunilor, însă neratificat de Parlamentul elen. Se pare că, spune autorul, guvernul bulgar de la acea vreme s-a confruntat cu dificultăți din partea guvernului iugoslav, care nu a fost de acord cu recunoașterea slavilor din Macedonia grecească drept bulgari. Refuzul Greciei de a ratifica protocolul a generat îngrijorare în Bulgaria și întrebări asupra eficienței Ligii Națiunilor și a rolului acesteia în rezolvarea problemelor din Balcani. Astfel, relațiile între cele două țări au devenit și mai tensionate, iar întrebările cu privire la viitorul regiunii și al popoarelor balcanice rămân nerezolvate. (ediția de duminică, 18 ianuarie 1925)

Politica și administrația locală și centrală
Unele dintre cele mai interesante articole prezentate de cotidianul „Dacia“ sunt cele care fac vorbire despre Politica și administrația locală și centrală. Aflăm despre bugetul CFR, situația economică a țării și implicațiile acesteia în urbea de la malul mării, după cum urmează:


„Veniturile CFR pe anul 1925“ – Ziarul „Dacia“ prezintă veniturile de care vor dispune CFR (Căile Ferate Române) în anul 1925. Veniturile totale pentru perioada 1 ianuarie - 3 decembrie 1925 se ridică la suma de 8.374.760.000 lei. Aceste venituri se împart în mai multe categorii: 6 miliarde și 116 milioane lei din exploatarea căilor ferate, 100 milioane lei din veniturile de la C.F.R. Arad-Ceanad, 1 miliard și 450 milioane lei din suprataxele introduse prin decretul nr. 5565 din 1920 și 408 milioane lei din suprataxele destinate Casei muncii, potrivit aceluiași decret. (ediția de marți, 13 ianuarie 1925)

„Scumpirea tarifelor pe C.F.R.“ – cotidianul anunță „că la ministerul comunicaţiilor se lucrează pe capete la un nou proect“. Mai exact, se anunță o creștere a tarifelor pentru biletele C.F.R. din martie 1925, de aproximativ 25% față de tarifele actuale, ca urmare a unei comparații cu tarifele altor țări, care ar arăta că tarifele C.F.R. sunt mai ieftine. (ediția de marți, 13 ianuarie 1925)

„Datoria Guvernului“ – D. Rizescu, membru al Camerei de Comerț Constanța, atrage atenția cititorilor asupra noilor reglementări privind stabilirea unui preț unic al kilogramului de făină. Autorul susține că prețul stabilit este imposibil de aplicat în Constanța, d.p.d.v economic, și că va „aduce situaţia din timpul războiului când pentru o pâine publicul făcea coadă la brutărie, aşteptând ore întregi ca să-i vie rândul“. În fine, Rizescu cere primarului Andronescu să intervină. (ediția de joi, 15 ianuarie 1925)

„Ședința consiliului comunal“ – Comisia interimară s-a întâlnit într-un nou consiliu comunal. Subiectul principal privește aplicarea regimului pâinii ( infra „Datoria Guvernuluiׅ“, Rizescu). După citirea ordonanței ministeriale, este stabilită modalitatea de inventariere a făinii din oraș. Se votează bugetul local pentru execuția bugetară din 1925. Aflăm că bugetul local era excedentar cu 20.000 lei. (ediția de vineri, 17 ianuarie 1925)

„Frământările muncitorești din port“ – În urma anchetei inițiată de Ministerul Muncii în portul local, ca urmare a reclamațiilor sindicatului muncitorilor manuali și al societății „Principele Mihai” cu privire la activitatea echipelor muncitorești „independente”, inspectorul de muncă G. Narly și comandorul C. Popescu, în prezența delegaților celor 14 organizații muncitorești, au constatat că echipele „independente” nu respectau legea, neavând numărul minim de muncitori cerut de lege și gestionându-se incorect, cu acuzații de abuzuri și fraude financiare. În paralel, muncitorii de la magaziile de cereale s-au unit într-o nouă societate, „Regele Ferdinand”, avocatul Traian Constantinescu fiind președinte de onoare. (ediția de vineri, 17 ianuarie 1925)

„Consfătuirea cerialiştilor din Capitală. Vagonul de grâu se va plăti cu 100.000 lei“ – Consiliul de administraţie al Asociaţiei generale a exportatorilor şi comercianţilor de cereale din România, a ţinut o şedinţă la care domnul Brancovici, preşedintele asociaţiei, a comunicat rezultatele demersurilor inițiate la Ministerul de Comerţ. De fapt, acesta comunică că prețul stabilit deja de Guvern privind vagonul de grâu nu se va modifica. (sâmbătă, 17 ianuarie 1925)

„Consfătuirea de la primul-ministru. Procesul reformei administrative“ – Aflăm că mai mulți miniștrii și demnitari s-au întâlnit la domiciliul premierului Ion I.C. Brătianu pentru a discuta despre reforma administrativă. (sâmbătă, 17 ianuarie 1925)

„România la conferința financiară interaliată“ – Ziarul „Dacia“ prezintă rezultatele conferinței financiare interaliate de la Paris, la care România a participat prin delegatul său, Vintilă Brătianu. Printre subiectele discutate, s-au numărat diverse datorii pe care le-ar fi avut statul român. În fine, Brătianu subliniază că România a rămas într-o „situație de expectativă“, deoarece cererile sale fie nu au fost discutate, fie nu au fost soluționate. Brătianu menționează că această situație este legată de politica externă românească din anii anteriori și de aplicarea tratatelor de pace. (sâmbătă, 17 ianuarie 1925)

„Prim-ministrul și regimul pâinii“ - Aflăm că, chiar și în urma intervenției domnului Brancovici, preşedintele Asociaţiei generale a exportatorilor şi comercianţilor de cereale din România, cererea unei perioade de tranziţie pentru comercianţii de cereale a fost respinsă de şeful guvernului. (ediția de duminică, 18 ianuarie 1925).

„Pâinea la Constanța“ – În urma hotărârii Consiliului Comunal, s-a procedat la inventarierea cantităților de făină disponibile la brutării și făinării. Astfel că în Constanța se aflau 60 de vagoane de făină neintegrală. În continuare sunt aduse la cunoștință noile reglementării privind vânzarea și fabricarea făinii, cu un preț unic stabilit de guvern și anumite condiții privind calitatea. (ediția de duminică, 18 ianuarie 1925)


„Nenorocirele“ locale. Crime, accidente, tâlhării...

„Nenorocirea de pe șoseaua Babadag-Tulcea“ - O tragedie a avut loc pe șoseaua Babadag-Tulcea, în punctul Hagilar (astăzi localitatea Hagieni, Constanța). Un automobil, în care se aflau S. Șor și cumnatul său din Brăila, precum și șoferul mașinii, s-a prăbușit într-o râpă aflată pe marginea șoselei. Ambii cerealiști au murit, iar șoferul a fost grav rănit. (ediția de marți, 13 ianuarie 1925)


„Hoți de tren prinși“ - O bandă de hoți de tren a fost prinsă de poliție pe linia București-Constanța. Siguranța a arestat opt persoane, dintre care două femei. Banii și bijuteriile furate de la călători au fost găsite la locuințele membrilor bandei din satul Fetești. (ediția de marți, 13 ianuarie 1925)

„Ce pățește un om beat“ - Niculae Mânzu, domiciliat în comuna Mârleanu (astăzi localitatea Dunăreni, Constanța), aflat în stare de ebrietate, în timp ce tăia lemne cu un topor, s-a tăiat grav la picior. (ediția de marți, 13 ianuarie 1925)

„Agresiunea din Brătianu“ - Ilie Chiriac, din cătunul Brătianu, comuna Anadolchioi, a fost atacat și lovit grav de necunoscuți, în timp ce se întorcea spre casă seara. (ediția de marți, 13 ianuarie 1925)

„Accident de căruță“ - Simion Canda, domiciliat în comuna Gargalâc (astăzi localitatea Corbu, Constanța) a căzut din căruță și a suferit mai multe răni la mână și corp (ediția de marți, 13 ianuarie 1925)

„Nenorocire pe calea ferată“ - O echipă a CFR a găsit pe linia de cale ferată, în apropiere de Murfatlar, „cadavrul însângerat“ al impiegatului Stancu Petre, care lucra la biroul de mișcare CFR al Gării de Nord. Se presupune că acesta a căzut din mersul trenului. (ediția de miercuri, 14 ianuarie 1925)

„Atac banditesc din triaj“ – O bandă de hoți a încercat „să spargă“ vagoane staționate pe linii. Paznicii feroviari au surprins bandiții și au deschis focul cu revolverele. Hoții au ripostat, trăgând spre paznici, dar din fericire, nimeni nu a fost rănit. (ediția de miercuri, 14 ianuarie 1925)


„Agresiunea din Carcaliu“ – Mitrea Şfefan şi Nickite Sifon din comuna Carcaliu, Tulcea, (denumire actuală), „luându-se la ceartă cu Grigore Sofin, din aceiaşi comună, au tras asupra lui un foc de revolver, rânindu-l grav în piciorul stâng“. (ediția de miercuri, 14 ianuarie 1925)



„Bătae gravă“ - A. Docmecgioglu, fiind în divorţ cu soţia sa „şnutrind o ură neîmpăcată asupra acesteia a pândit-o aseară în stradă şi surprinzând-o în piaţa Griviţei, a bătut-o într’un mod oribil“. Victima, în timp ce fugea, fiind urmărită de agresor, a pierdut portofelul cu 3000 lei, un ceas de aur cu brăţară şi un pachet cu stofă. (ediția de miercuri, 14 ianuarie 1925)



„O nouă nenorocire“ - În apropiere de staţia ? (neinteligil), călătorul Vasile N. Bobeş,19 ani, domiciliat în judeţul Ialomiţa, a alunecat, căzând pe calea ferată. (ediția de joi, 15 ianuarie 1925)


„O femeie cu un copil mutilați de tren“ – Un tren de marfă „a surprins“ o femeie care traversa linia ferată la Saligny, alături de copilul său. „Locomotiva şi vagoanele, au trecut peste trupurile femeiei şi ale copilaşului, prefăcândo-Ie într’o masă de carne informă“. Identitatea victimei nu a fost stabilită, dar se presupune că era o femeie din zonă. (ediția de joi, 15 ianuarie 1925)


„Atacul banditesc din port“ - D. Gheorghiadi, funcționar, în timp ce transporta 90.000 lei pentru „plăți la vamă“, a fost atacat de o persoană, lovindu-l cu un obiect de fier. Poliția portului investighează cazul, existând suspiciuni că Gheorghiadi ar fi simulat atacul pentru a-și însuși suma de bani. (ediția de joi, 15 ianuarie 1925)


„Infiorătoarea crimă a unui ceferist“ - În cârciuma „La Bujoreanu,“ din spatele staţiei Feteşti, doi mecanici a CFR, ambii de fel din Ploieşi, „după ce s-au îmbătat, s-au luat la ceartă în faţa numitei cârciumi. La un moment dat, unul dintre dânşii, se aruncă ca o fiară asupra celuilalt înfigând un cuţit în gât, şi tăind-ui beregata“. (ediția de vineri, 16 ianuarie 1925)


„Tentativă de crimă și tâlhărie“ - B. Giovani a încercat să o jefuiască pe Ţinea Giurgea. „S-a strecurat în casa acesteia“ și, amenințând-o cu moartea, i-a cerut 10.000 lei. Ținea Giurgea a refuzat să îi dea banii, iar Giovani a lovit-o cu un drug de fier. Agentul de siguranță Arienescu a intervenit și a salvat-o. (ediția de sâmbătă, 17 ianuarie 1925)


„Atac banditesc în satul Brătianu“ - Stoica Palade și Ion Mihai, domiciliați în satului Brătianu, au fost atacați de Tănase, Ioniță și Andrei Cristea după ce ieșiseră de la cârciuma din localitate. (ediția de sâmbătă, 17 ianuarie 1925)


„Accident de muncă“ - Chiriac Ilie, domiciliat în satul Brătianu, a fost lovit cu un ciocan în timp ce lucra. (ediția de sâmbătă, 17 ianuarie 1925)


„Nenorocire evitata pe calea ferată“ - Șeful stației Dunărea, domnul Iliescu, a adormit la serviciu, iar, pe cale de consecință, trenul de marfă nr. 8804 a intrat pe o linie greșită. Soția lui Iliescu a observat pericolul și a reușit să oprească trenul la timp. (ediția de sâmbătă, 17 ianuarie 1925)


„Sinuciderea unui delapidator“ - Controlorul de cale ferată Bundă, fiind informat că, impiegatul de mişcare Iuliu Sonda din staţia Fundulea ar fi sustras bani din casa CFR, se deplasează la faţa locului spre a cerceta situația. „În timp ce d. Bundă verifica scriptele, numitul impiegat a trecut într-o odae vecină, unde şi a tras un glonte în cap rămânând mort pe loc. În sarcina sinucigaşului s-au descoperit fraude în sumă de 40000 lei. (ediția de dumincă, 18 ianuarie 1925)



Va continua.


Haideți să reconstituim împreună povestea Constanței de acum 100 de ani!
Dacă aveți poze, scrisori, documente etc. din Constanța anului 1924, le așteptăm pe adresa redacției tomis@ziuact.ro.


Despre proiectul „Constanța acum 100 de ani“
 
Dintr-o curiozitate firească, nu de puține ori ne întrebăm cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol. Publicațiile locale ale vremii, ziare, gazete și reviste, stau mărturie să povestească, arc peste timp, despre întâmplările cotidiene de la malul mării. Inspirându-ne dictonul latin „verba volant, scripta manent“ considerăm necesar a reda din izvoarele scrise ale istoriei „cotidiene“ ale locuitorilor de la pontul Euxin.
 
Aceste surse bibliografice oferă mijlocul pentru a reconstitui imaginea Constanței din anul  1924, obiectiv pentru  care cotidianul ZIUA de Constanța demarează proiectul „Constanța acum 100 de ani“. Proiectul propune celor interesați „răsfoirea“ cotidianului „Dacia“ și redarea principalelor evenimente cotidiene ale anului 1924 în edițiile viitoare ale ziarului ZIUA de Constanța.

 
Despre Guvern, politică și administrație în România anului 1924 puteți citi AICI.

Povestea integrală a ziarului „Dacia“ poate fi citită AICI.
 


Citește și:

ZIUA de Constanța lansează proiectul „Constanța acum 100 de ani“.Cum își petrecea ziua un constănțean în urmă cu un secol?

Constanța acum 100 de ani: Ziarul constănțean „Dacia“-început, influențe și sfârșit

Constanța acum 100 de ani: România, după Marele Război - începutul modernizării și al industrializării țării

Constanța acum 100 de ani: Virgil Andronescu  și Vergil Chițac, doi primari liberali la distanță de un secol