Constanța la începutul veacului trecut

La începutul veacului trecut, Constanța s-a aflat sub conducerea unui patriot, în persoana primarului Titus Cănănău. A fost omul politic interesat de prosperitatea așezării și a locuitorilor Constanței.
A fost preocupat de punerea în practică a unor opere de mare valoare, ce vor constitui un adevărat talisman pentru cei care erau interesați de destinele portului maritim.

S-a născut la Botoșani în 1867, iar studiile liceale le-a finalizat în renumitul târg al Iașilor, unde a obținut și diploma de bacalaureat. Va urma ulterior studii tehnice universitare la București, unde va obține în 1891, diploma de inginer.
La momentul absolvirii a fost numit inginer în cadrul Direcției C.F.R. Va lucra în cadrul acestei direcții până în anul 1901, poziție pe care o va părăsi de bună voie, în anul 1901, în condițiile crizei financiare, care a contribuit la oprirea lucrărilor. Va încerca câteva lucrări în calitate de antreprenor, fără rezultate notabile.
Va primi postul de șef al serviciului tehnic al comunei urbane Constanța, în anul 1903, odată cu stabilirea sa în teritoriul dobrogean.
Va fi numit consilier comunal, de către prefectul Mihail Capșa, demisionând din funcție după numai două luni. În 1908-1909, la solicitarea prefectului Constanței, Scarlat Vârnav, va primi propunerea de a ocupa demnitatea de primar, având consimțământul Partidului Conservator, din care făcea parte, însă va refuza această demnitate publică.
După 1909, va lua inițiativa organizării filialei Partidului Conservator la Constanța, intrând în politica militantă. Va conduce destinele orașului de la malul mării în anii 1910-1912.
O măsură adoptată de administrația locală a fost Regulamentul pentru abonamentele la apă și canale, din 4 noiembrie 1911. Introducerea apei și a canalelor era obligatorie pentru toate proprietățile de pe străzile unde exista acestea. Se impuneau taxe de către Primărie pentru aceste servicii. Consumul era monitorizat prin apometre, instalate la fiecare proprietate. Prețul metrului cub de apă era fixat la 0,40 bani. Existau și proprietăți care erau scutite de taxă, în limitele unui consum. Ceea ce depășea acest consum era taxat cu prețul mai sus amintit.
 
Folosirea apometrelor era obligatorie, solicitanții neputând să obțină autorizația de instalare. Citirea apometrelor se realiza prin intermediul unui agent al Primăriei. Existau buletine speciale în care era consemnat consumul de apă. Întreținerea apometrelor revenea proprietarilor sau chiriașilor, respectivelor imobile. Taxele pentru folosirea conductelor de canalizare, erau stabilite de autoritățile locale. Taxa era de trei lei pentru fiecare încăpere. Dacă existau mai mult de 8 încăperi, atunci se impunea o sumă care era mai mare de 25 lei anual. Branșamentele erau din plumb, cu căptușeală interioară de cositor. Toate aceste prevederi ale regulamentului intrau în vigoare de la 1 aprilie 1912.
 
Deși a condus destinele orașului doar doi ani, Titus Cănănău, a fost interesat să modernizeze orașul, să asigure condiții de trai din cele mai bune pentru locuitorii urbei de la malul mării.
 
Surse bibliografice:
S.J.A.N.Constanța, Fond Primăria Constanța, dosar 27/1911
***Anuarul dobrogean pe anul 1911
Virgil Coman, Corina Apostoleanu, Prefecții Județului Constanța, Editura Ex Ponto, Constanța, 2011
 
Sursa foto: Anuarul dobrogean pe anul 1911
 
Despre Adrian Ilie
 
Licențiat și masterat în istorie - Universitatea „ Ovidius” Constanța, șef de promoție.
Doctor în istorie și cursuri postuniversitare - Universitatea din București.
Profesor - Colegiul Național Militar „Alexandru Ioan Cuza" Constanța/ Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia.
Director adj. - Școala Gimnazială „Constantin Brâncuși” Medgidia (2017-2019).
Metodist, responsabil Cerc pedagogic și membru în Consiliul Consultativ (ISJ Constanța).
Autor al mai multor lucrări și studii despre Medgidia și Dobrogea.
Autor al unor studii și cărți de metodică și management.
Membru în Comisia Națională de Istorie din cadrul M.E.N.
Membru al Societății de Științe Istorice din România.
Membru al Asociației Culturale „Mehmet Niyazi” Medgidia.
Membru în grupurile de lucru pentru realizarea programelor școlare pentru gimnaziu în cadrul M.E.N. (Istorie /Istoria minorității turce în România).
Membru în Comisia monumentelor istorice Medgidia.
Realizator emisiune istorică - REPERE ISTORICE - Alpha Media TV (2013-2018).
Premii obținute pentru activitatea publicistică.
Premiul „Virgil Coman" pe anul 2017, conferit de Societatea de Științe Istorice din România.
 
Citeşte şi: 
 
Medgidia în perioada comunistă (I)