#DobrogeaDigitală „Chiustengea – o mahala, un han şi câteva prăvălii”

 
Un scurt istoric al vechiului Kiustenge, cu detalii pitorești și denumiri orientale, regăsim în descrierea alcătuită de O. I. Cialicoff, care preia date din volumele de călătorii ale lui Evliia-Celebi, faimos pelegrin în Arabia, Persia, Peninsula balcanică și Europa. Textul apare în nr. 2 din 1919, al revistei „Arhiva Dobrogei” .

Cele zece tomuri, publicate de călătorul turc, au rămas ca mărturie a celor patruzeci de ani de pelegrinări, de la jumătatea veacului XVII.
Autorul materialului traduce în română fragmente din incursiunea lui Celebi în Dobrogea, oprindu-se la câteva descrieri ale celor mai importante așezări aflate încă sub dominație otomană.
Reproducem mai jos textul referitor la „Chiustengea”, așezarea modestă, nu prea mare sau prea arătoasă, căci „de multe ori a fost atacată, ruinată şi pârjolită de Cazaci”.
 

„În vechime cetatea a fost ridicată de fiul domnitorului Dobrogean Calvar. A fost o înfricoşătoare şi puternică cetate. De oarece Baiazid Ilderîm a întâmpinat multe greutăţi la cucerirea ei, de aceia, după căderea ei, a dărâmat-o și i-a aruncat pietrele în mare. Şi acum pe un deal înalt lângă mare se văd urmele cetătii dărâmate.
Atunci locuitorii cetății s'au îmbarcat pe corăbiile lor şi au fugit la regele genovez, în cetatea dela Chiuffa (Caffa), deoarece pe atunci toate cetăţile de pe malurile Mării Negre, în număr de şapte sute şapte zeci, se găseau în mâinile Genovezilor. Numai cetățile de la Teres, Amasara, Sinope şi Trapezunt mai erau sub dominaţiunea împăratului bizantin Constantin.
Când sultanul Baiazid-Veli a cucerit prin Ghedic Ahmed Paşa cetăţile Ciuffa şi Azovul, Genovezii au pierdut totul din basinul Mării Negre şi cu învoirea sultanului au trecut Bosforul şi s'au retras în insula Hios, unde au rămas până la domnia lui Stileiman Han. De oarece mai târziu ei au nesocotit pacea şi au făcut prizonieri pe nişte hagii musulmani, Suleiman-Han au trimis contra lor pe Cogea-Püale-Paşa cu o sută şapte zeci de corăbii de războiu, cari au ancorat ia Ceşme. Atunci conducătorii Genovezilor s'au prezentat lui Püale Paşa cu daruri; acesta i-a legat şi a cerut predarea cetăţii Hios... După o consfătuire, Genovezii au predat insula împreună cu gebhanaua şi tot tezaurul şi s'au retras în insula Rodos, care era sub dominațiunea insulei Malta. După căderea cetăţii Hios, regele acestei insule a primit religia musulmană şi a cerut voe sultanului să se ducă la Chiustengea ca să scoată din pământ averea pe care a îngropat-o bunicul lui când a fugit la Chiuffa.

 

DESCARCĂ GRATUIT REVISTA ÎN FORMAT PDF!  

Sultanul îl numi capugi-başa imperial şi-l trimise la Chiustengea cu trei sute supuşi. El a făcut săpături în cetate şi a găsit şapte chiupuri pline cu aur, multe mii de arme şi pietre scumpe, zefire şi briliante. Cu aceste bogăţii Suleiman a făcut geamiile «Șehzade» și «Suleimanie», iar cu restul a împrumutat Chiustengea.
De oarece Chiustengea este situată la malul mării, ea nu e prea bogată şi frumoasă, căci de multe ori a fost atacată, ruinată şi pârjolită de Cazaci. - Chiustengea este caza de o sută cincizeci de accele, la Marea Neagră, pendinte de Cerna-Vodă, vialetul Silistrei. Dela nahie cadiul primeşte anual trei pungi. ln total are până la o sută cincizeci de case acoperite cu olane şi scânduri subţiri, o mahala, o geamie mică, dar frumoasă, chiar lângă pod, un han, patru zeci până la cincizeci de magazii, semănând cu hanurile, aşezate lângă port şi câteva prăvălii. Altă clădire nu este. ln vechime necredincîoşii, de teama stăpânitorulut Constantinopolului, precum şi în urma deselor atacuri tătăreşti, au săpat un val mare dela Chiustengea până la Cerna-Vodă şi au legat Dunărea cu Caraharmanul. Cu modul acesta cetăţile Babadag, Tulcea precum şi localitatea «Beştepe» au fost transformate într' o insulă. Şi acum pe drumul de lângă val se văd urme de clădiri şi cetăţi.
Clădirile satelor de pe aci au fost făcute din pietrele acestui val. In vechime portul Chiustengea a fost mare; şi acuma sunt urme de clădiri. În decursul timpurilor el s'a umplut cu pământ şi nisip, aşa că este expus valurilor mării. Câte odată aci se cufundă multe corăbii.”

#citeşte mai departe în Arhiva Dobrogei, vol.II, nr. 2, 1919
#Arhiva Dobrogei
Mai multe numere ale publicației Arhiva Dobrogei puteţi parcurge accesând Biblioteca Digitală. 
 
Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța

Citește și:

#DobrogeaDigitală - „Arhiva Dobrogei”: Lipsa căilor de comunicație „se resimte dureros”
 
#citeșteDobrogea După „Marele Război“ - evocări impresionante ale regăsirii provinciei pustiite, din „Arhiva Dobrogei“