Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
05:26 23 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#Dobrogea Digitală Nava „Principesa Maria”, între botez și „renaștere”

ro

25 Mar, 2021 00:00 3979 Marime text
 
  • La 25 martie 1907, este salvat vaporul „Principesa Maria”, eşuat pe stâncile insulei Tenedos
 
După mari greutăţi şi peripeţii, la 25 martie 1907, este salvată, dintre stâncile Capului Oinos, aflat la extremitatea unui mic promontoriu al insulei turcești Tenedos, nava românească de pasageri şi poştă „Principesa Maria“.

Eșuată cu trei luni în urmă, în condiții de furtună severă, salvarea navei fusese considerată o misiune aproape imposibilă. Totuși, ea i-a fost încredințată englezului Richard Greck, posesor a două remorchere de salvare și cu îndelungată experiență în domeniu. În paralel cu dinamitarea stâncilor, scafandrii săi au lucrat din greu la etanşarea găurilor din corpul navei, pentru a începe pomparea apei din cale, camerele maşinilor şi căldări. 
Pentru strădania sa și recuperarea vaporului (care avea să funcționeze încă trei decenii, după eveniment), Greck a fost numit cavaler al Ordinului „Coroana României“.

Dar iată cum era surprins momentul botezului din iulie 1898, când sosea în portul Constanța regele Carol I, însoțit de regină, de Principele Ferdinand și Principesa Maria, cea care avea să-și împrumute numele uneia dintre cele două splendide nave, inaugurate cu fast.
Textul este reprodus din ziarul „Constanţa”, VII, nr. 261, 12 iulie 1898, indexat în volumul  „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“.
 

„Mercuri la 1 Iulie, orele 4 p.m. a sosit în port trenul regal, aducând pe Maiestatea sa Regele şi moştenitorii tronului, AA. LL. RR. Principele Ferdinand şi Principesa Maria, cu suitele.
Conform programului întocmit, Familia regală a fost primită la descindere din tren, la debarcader, de d-nii miniştrii cu doamnele şi alţi demnitari, de autorităţile civile şi militare şi de un public foarte numeros îmbrăcat în haine de serbătoare.
După trecerea în revistă a trupelor înşirate pe cheiul portului, M.Sa la braţ cu A.S.R. Principesa Maria se urcă pe puntea vaporului, urmaţi de A.S.R. Principele Ferdinand, de d-nii Prim-ministru Sturdza, d-nii miniştrii An. Stolojan, M. Pherichide, Sp. Haret, General Berendeiu, cu doamnele şi d-nul ministru al Lucrărilor Publice I. Brătianu, care cu d-nii Saligny şi Cotescu presintă pe oficerii bastimentelor şi funcţionarii superiori ai Serviciului Maritim şi pe mai mulţi din toţi invitaţii ce se aflau pe bord unde erau d-nii general Fălcoian, Eug. Stătescu, Calenderu, P. Pani şi alţi demnitari.
Se începe serviciul divin al botezului vapoarelor, oficiat de P.S.S. Episcopul Parthenie al Dunărei de Jos, înconjurat de 10 preoţi în odăjdii, după sfîrşirea căruia d-nul ministru Brătianu citeşte actul de botez pe care îl subscriu în triplu esemplar M.Sa Regele Principele şi Principesa României. Eată actul:
Noi, Carol I, prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, Rege al României. De la luare în stăpănire a Dobrogei, prin care s'a deschis României castele Mărei, trecut-au douădeci de ani, în cursul cărora neîncetat Eu şi Poporul Meu ne-am gândit şi am muncit să nu lăsăm fără rod mijloacele puternice de propăşire pe cari le-am redobândit Ţerei în resbelul Independenţii prin vitejia Oştirei Noastre.
După clădirea măreţului pod "Regele Carol I", după punerea în lucrare a portului Constanţa, ajutat de Dumnezeu, Am înfiinţat serviciul maritim al Statului Român, pentru a face un pas nou şi hotărîtor în desvoltarea nostră economică. Serbăm astă-zi botezul vasului celui mai însemnat "Regele Carol I", care împreună cu vasul "Principesa Maria" asigură mersul regulat şi repede din Europa Occidentală, prin căile noastre ferate, spre ţermurile orientale ale Mărei Mediterane.
Fie ca aceste vase Regele Carol I şi Principesa Maria, brăzdând cale tot mai întinsă spre Orientul depărtat să poarte cu bine şi cu fală steagul şi numele României.
Fie ca serviciul nostru maritim să-şi ajungă în plin menirea de a spori propăşirea economică şi prestigiul naţional. Aşteptând ast-fel roadele cele mai mănoase prin marele avent dat activităţei noastre maritime!
Am voit să fiu faţă Însu-mi, împreună cu M.S. Regina şi cu AA.LL.RR. Principele şi Principesa României, la botezul acestor vase, cari s'au sfinţit de P.S. S. Episcop al Dunărei de jos, astăzi în întâia zi a lunei Iulie, anul una mie opt sute nouă deci şi opt al mântuirei şi al trei-zeci şi treia al Domniei Mele, martori fiind şi Miniştrii Mei, preşedinţii şi birourile Corpurilor legiuitoare înalţii demnitari ai Statului clerici, ostaşi şi civili, şi numeroasă mulţime din iubitul Meu popor.
Acest document s'a semnat de Noi şi va fi depus spre păstrare în archiva Statului. El s'a transcris şi în registrele de bord ale vaselor unde Eu am subscris.
Maiestatea Sa Regele trece pe puntea dintre amândouă vapoarele, citeşte actul de botez ceea-ce face şi A.S.R. Principesa Maria, după care M.S. ordonă ca vaporul din dreapta să poarte numele de Regele Carol I şi cel din stînga Principesa Maria, spărgând M.S. o sticlă de şampanie de bordul primului vas, iar A.S.R. Principesa făcând acelaşi lucru de bordul vaporului al 2-lea. Vaporul Principesa Maria având pe bord pe AL. LL. RR, pe d-nii miniştrii Stolojan şi Brăteanu cu toţi invitaţii din Bucureşti au făcut o escursiune pe mare, pe cînd M.S. Regele a inspectat lucrările portului, condus de d-l Saligni şi Primul Ministru.”


#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu

Dacă, în urmă cu 123 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 

 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.


Sursa foto: Colecția ing.Dan Șambra
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală: „Foştii cetăţeni otomani devin deci cetăţeni Români”

#DobrogeaDigitala: „Cu ce s'au ales Dobrogenii?”
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari