#DobrogeaDigitală Adunarea eparhială a Episcopiei Constanța din 1942, în plin război mondial. Palatul episcopal din Constanța, bombardat

Cu toate că orașul Constanța fusese bombardat în repetate rânduri după intrarea României în al doilea război mondial, fiind distruse printre alte clădiri și catedrala și palatul episcopal (pe 3 august 1941), Gherontie Nicolau, episcopul Constanței, a menținut activă administrația eparhiei de la malul mării. Pentru ca mesajul ierarhului tomitan să ajungă mai repede la urechile poporului și al preoților din eparhie, acesta s-a străduit să nu întrerupă apariția revistei „Tomis”.
 
Așadar, în condițiile speciale de război, Episcopia Constanței a reușit să îi convoace pe membrii adunării eparhiale și să prezinte bilanțul pe ultimul an, dar și dezideratele pe care și le dorea pentru viitor.
 
Adunarea Eparhială a avut loc pe 3 mai 1942. În cadrul ședinței au fost prezentate rapoartele cu darea de seamă a fiecărui departament, iar cuvântul de deschidere a fost rostit de Gherontie Nicolau, episcopul Constanței, după cum aflăm din revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța” nr. 5,6,7, anul XIX, mai, iunie, iulie, 1942.
https://www.ziuaconstanta.ro
 
„Sesiunea aceasta ne găseşte în cele mai grele dar în acelaş timp şi cele mai frumoase şi istorice momente ale neamului nostru. Căci greu este războiul cu colosul rusesc, dar frumoase sunt şi victoriile repurtate contra lui şi istoria va avea de înregistrat vitejii şi fapte, pe care ea nu le-a avut niciodată. Deşi cu sacrificiu din partea armatei noastre viteze şi cu munca şi contribuţia populaţiei civile, care la Constanţa nu a fost lipsită de jertfe, totuşi ne simţim mândri, că trăim timpuri de atâta vitejie românească, care întrece cu mult pe cea din trecutul istoriei noastre.(...)
 
În ziµa de 3 August 1941, Duminică, după, ieșirea din Sfânta Liturghie, pe când călugării încă nu trecuseră la chilii, s-a dat alarma. Călugării au dat fuga la adăpostul ce-şi săpaseră în fundul părcuşorului. N-au apucat să se aşeze bine, şi vreo şase bombe au dărămat şi catedrala şi palatul, aşa cum se văd azi. De se întâmpla bombardamentul în timpul Sf. Liturghii, vă puteţi uşor închipui ce-ar fi fost: toţi preoţii, corul şi credincioșii ar fi fost prefăcuţi în masă de carne! Dumnezeu, însă ne-a apărat”, a subliniat Gherontie Nicolau.
 

 Catedrala episcopală din Constanța, bombardată

 
În materialul de azi vă prezentăm o parte din Raportul general al  Consiliului Eparhial, Secţia Administrativ-bisericească pe anul 1941 – 1942, nr. 2390 din 29 aprilie 1942, departament coordonat atunci de preotul Gheorghe Sorescu. Raportul subliniează starea bisericilor, a mănăstirilor dar și activitatea clerului și a centrului eparhial:
 
„Aşezăminte bisericeşti
 
a) Biserici. În cursul anului 1941-1942 au fost reparate şi redate cultului Bisericile din următoarele parohii: Bucu, jud. Ialomiţa şi Gârliciu, jud. Constanţa. Biserici în construcţie se găsesc în parohiile şi satele următoare: Brătieni, Floroaica, Gl. Dragalina, Călăraşi, Rasa, Barza, Tonca, Căiţa, Principesa Elena, Platoneşti, Cocargeaua Nouă, Maltezi, Feteşti Gară, Lahovari, Jegălia, Beilic, I.G. Duca şi Alexeni din jud. Ialomiţa şi Tari Verde, Piatra, Ştejarul, Grădina, Vadul, Adâncata, Urluia, Lanurile, Ciocârlia de Jos, Ciocârlia de Sus, Nisipari, Comana, Dobromir Vale, Domniţa Elena, Satu Nou, Măgura, Ovidiu şi Isvorul Mare din judeţul Constanţa. În total 37 biserici în constructie. Cu toată vitregia vremurilor, credincioşii au dat cu dărnicie obolul lor, fie pentru continuarea lucrărilor la sfintele localuri, fie pentru înzestrarea lor cu odoare, veșminte sau felurite obiecte de cult.
 
b) Catedrala episcopală este de la 3 August 1941, plină de tăcere adâncă. Prin bolţile ei nu mai străbat către cer ruga smerită a miilor de credincioşi care implorau ajutorul Domnului pentru mântuirea lor. Însă prin grija de fiecare clipă a Prea Sfinţitului nostru Episcop, vechea ctitorie a lui Vodă Carol I va fi în curând restaurată şi rugi fierbinţi se vor înălţa iarăşi către ceruri, din faţa acestui slăvit şi greu încercat Altar. Până atunci însă, clerul Catedralei compus din un mare eclesiarh, un arhidiacon, doi diaconi, doi cântăreţi şi doi canonarhi, a fost repartizat să slujească la bisericile din oraş.
 
c) Mănăstirile. În eparhia Constanţa sunt trei aşezări mânăstireşti de călugări, toate ctitorite de P. S. Episcop D. D. Gherontie. 1. Mânăstirea „Sf. Elena dela Mare" din judeţul Constanţa, cu un iermonah şi doi monahi. Aşezată aproape de malul mării, este în curs de organizare. 2. Mânăstirea „Sf. Cruce de leac" Dervent din judeţul Constanţa, are patru iermonahi, doi ierodiaconi, un monah şi trei fraţi. Aşezată într-o frumoasă poziţie pitorească, în această mânăstire se duce o adevărată viaţă călugărească. Prin daniile credincioşilor eparhiei noastre, prin osârdia şi contribuţia personală a P. S. Episcop D. D. Gherontie, această mânăstire a fost înzestrată cu o Monumentală biserică, având catapeteasma împodobită cu o frumoasă sculptură şi pictură, datorită sprijinului moral şi material al Doamnei şi Domnului Colonel Andreevici din Coslugea. 3. Mânăstirea „Gherontie Episcopul" din comuna Balaciu, judeţul Ialomiţa, are trei ieromonahi, doi ierodiaconi şi patru monahi. Are biserică veche, reparată în cursul acestui an, deoarece suferise avarii pricinuite în urma cutremurului. Posedă o gospodărie bine organizată la care însuşi P. S. Episcop a contribuit cu suma de lei 675.000, iar viaţa călugărească se conformează rânduielilor canonice.
 
#citește mai departe darea de seamă a fiecărui departament în parte, în revista „Tomisul – Foaia oficială a eparhiei de Constanța”, nr. 5,6,7, anul XIX, mai, iunie, iulie, 1942.

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Despre Ionuţ Druche
S-a născut pe 16 decembrie 1982 în Constanța. Este absolvent al Şcolii Generale nr. 9 „Ion Creangă“ din localitate, al Grupului Şcolar Industrial Construcţii de Maşini din Constanţa şi al Facultăţii de Teologie Ortodoxă „Sfântul Apostol Andrei“ din Constanţa, promoţia 2005. A lucrat în cadrul Arhiepiscopiei Tomisului, ocupând postul de director al Editurii Arhiepiscopiei Tomisului şi pe cel de redactor-şef al revistei „Tomisul Ortodox“, publicaţie de cultură şi spiritualitate a Arhiepiscopiei Tomisului.
Actualmente este bibliotecar în cadrul Bibliotecii județene „I.N. Roman” din Constanța.
Preocupat de istoria contemporană a vieţii bisericeşti din Dobrogea, Ionuţ Druche a organizat din 2010 şi până în prezent mai multe comemorări şi simpozioane. De asemenea, este autor şi coautor a mai multor cărţi şi articole.
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală – „Tomis. Revista eparhială de Constanța”: „Se duc bătrânii”. Preotul Anton din Vulturu

 

Galerie foto: