Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
17:42 22 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală - „Armeni sub cupola Academiei Române“, de Simion Tavitian Destinul savantei Ana Aslan, prima doamnă a medicinei româneşti. A declarat greva foamei, pentru a-şi îndupleca mama

ro

31 Dec, 2019 00:00 3411 Marime text
 
Unsprezece nemuritori români de obârşie armeană care au reprezentat exemplar nu numai profesiunea respectivă, unii având literalmente o recunoaştere universală - cum este cazul Anei Aslan (1 ianuarie 1897 – 20 mai 1988) -, ci care s-au identificat, totodată, cu problemele majore, social-politice şi cultural-naţionale ale ţării, căreia i s-au devotat muceniceşte, îşi găsesc nemurirea între paginile volumului „Armeni sub cupola Academiei Române”,  scris cu acribie de publicistul constănţean Simion Tavitian.


 
Începând de astăzi, îi vom da publicităţii, aşa cum au fost ei descoperiţi de autor: „«Armeni sub cupola Academiei Române» vine acum să încununeze, printr-o mai largă deschidere, cercetarea, evidenţiind cu majuscule pe aceia dintre armenii vieţuitori în România care au urcat pe vârfurile cele mai înalte ale ştiinţei, artei şi culturii naţionale, îmbogăţind
substanţial civilizaţia carpato-danubiano-pontică şi, nu în puţine cazuri, pe cea universală”.
 

123 de ani de la naşterea celei care a dat viaţă anilor

 
O sănătate mai bună, o speranţă de viaţă mai mare sunt ţeluri ce rămân strâns legate de opera ştiinţifică a prof. dr. Ana Aslan, care este înscrisă ca un punct de referinţă şi cu inepuizabile aplicaţii în medicina şi gerontologia mondială. Graţie tratamentului regenerativ ASLAN, personalităţi ca Mao Tze-Dun, Ho Si Min, Winston Churchill, John F. Kennedy, Charlie Chaplin, Pablo Picasso, Charles Bronson, Kirk Douglas, Claudia Cardinale, Marlene Dietrich, pentru a numi doar câteva, au adăugat la corela artei lor şi mitul „tinereţii fără bătrâneţe", mit coborât în realitate tocmai de pe meleagurile mioritice.
 
Cel mai mic dintre cei patru copii, două fete şi doi băieţi, ai soţilor Sofia şi Măgărdici Aslan, Ana s-a născut la 1 ianuarie 1897, la Brăila, într-o familie cu valenţe intelectuale. Tatăl însă îşi risipeşte averea din cauza instabilităţii în afaceri şi a patimii pentru jocul de cărţi. Mama, mai tânără cu 20 de ani decât soţul, este o bucovineancă frumoasă, cu educaţie aleasă.
Măgărdici Aslan, brăilean de vază, rudă cu un alt Aslan (Artin), constructor al Farului genovez din Constanţa, a fost ani mulţi în conducerea Societăţii de binefacere a armenilor din oraşul dunărean.
 
În biografia savantei Ana Aslan, întocmită în limba franceză, sunt pomenite două dintre rudele ei apropiate: profesorul, filosoful şi scriitorul Garabet Aslan şi dramaturgul I.C. Aslan.
 
Aflându-se în vizită la mănăstirea armeană „Sf. Iacob" de pe lângă Patriarhia din Ierusalim, în timp ce conversa cu clericii armeni, Ana Aslan a explicat rădăcinile etniei sale. Întrebată de către I.P.S.S. Patriarhul Vazken I, Catoligosul tuturor armenilor, dacă e armeancă numai după tată, savanta a răspuns fără ezitare că şi mama ei se trage dintr-o familie de armeni, descendentă din nobila viţă Pruncul, din Suceava.
 
Acelaşi lucru mi-a confirmat şi mie în 1972, când s-a aflat în vizită la Constanţa, împreună cu prinţesa Begonme Agakhan, care urma un tratament la Institutul de Geriatrie din Bucureşti. Interviul pe care mi l-a acordat este folosit în elaborarea materialului de faţă.
 
Ana Aslan urmează cursurile Colegiului Romaşcanu din Brăila. La vârsta de 13 ani îşi pierde tatăl. Familia părăseşte oraşul natal şi se stabileşte în Bucureşti. În 1915, Ana absolvă Școala Centrală din Capitală. La vârsta de 16 ani visează să ajungă pilot şi chiar zboară cu un mic aparat, tip Bristol-Coandă. În cele din urmă se decide să devină medic. Declară greva foamei pentru a înfrânge împotrivirea mamei şi se înscrie la Facultatea de Medicină din Bucureşti.
 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA IN FORMAT PDF


 
În timpul Primului Război Mondial, îngrijeşte soldaţii în spitalele militare din spatele frontului de la Iaşi. După întoarcerea la Bucureşti, în anul 1919, lucrează alături de marele neurolog Gheorghe Marinescu. Trei ani mai târziu, absolvă Facultatea de Medicină. Este numită preparator la clinica II din Bucureşti, condusă de profesorul D. Danielopolu, care o îndrumă şi în alcătuirea tezei de doctorat.
 
Urmează o activitate didactică şi spitalicească la Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, Clinica Medicală din Timişoara, Spitalul C.F.R. Din 1949, devine şeful Secţiei de Fiziologie a Institutului de Endocrinologie din Bucureşti. Este punctul de plecare al carierei ei de gerontolog. Experimentează procaina în afecţiunile reumatice, în cazul unui student ţintuit la pat din cauza unei crize de artroză. Continuă cercetările într-un azil de bătrâni şi evidenţiază importanţa novocainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă.
 
Obţine rezultate remarcabile, care sunt comunicate Academiei Române. (...)
Membră a Academiei de Medicină din 1949 şi secretar al acesteia între anii 1945-1948, este aleasă, în 1974, membru al Academiei Române. Ana Aslan este una dintre primele personalităţi ştiinţifice care sesizează profilarea „orei vârstei a treia”.
 
Membră în Biroul Executiv al Asociaţiei Internaţionale de Gerontologie, ea înfiinţează, în 1959, Societatea Română de Gerontologie şi Geriatrie, al cărei preşedinte a fost până la sfârşitul vieţii sale. În anul 1974 începe demersurile pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite în vederea organizării unei sesiuni extraordinare pentru vârsta a treia.
 
În 1982, sub deviza „Să dăm viaţă anilor", are loc, la Viena, Adunarea Mondială pentu vârsta a treia, organizată sub auspiciile O.N.U. (...)
Cea care a dat strălucire şcolii româneşti de gerontologie, a dus faima ţării dincolo de fruntariile ei, nu a fost cruţată de o boală nemiloasă. După o scurtă internare la Spitalul Elias, se stinge din viaţă în seara zilei de 19 mai 1988. Era ziua Înălţării Domnului.  A fost o fiinţă credincioasă. Din trusa ei de medic nu lipsea niciodată o miniatură a Sfintei Fecioare.
Dorinţa de a fi înmormântată cu preot, alături de mama şi fratele ei, în cripta Kalindero-Danielopolu, i-a fost refuzată de Elena Ceauşescu.
 
Corpul neînsufleţit nu a fost depus în Institutul unde a lucrat decenii pentru ca cei cu care a colaborat să poată aduce ultimul omagiu celei care a fost o glorie a ţării. De la morga Spitalului Elias a fost dusă, pe ultimul drum,
la cimitirul Belu. În ciuda măsurilor de a păstra tăcerea în jurul dispariţiei celei care a fost o savantă vestită şi respectată pe plan mondial, numeroşi cetăţeni şi majoritatea membrilor misiunilor diplomatice acreditate la Bucureşti i-au adus omagiul lor.
 
#citeşte mai departe în „Armeni sub cupola Academiei Române”
# „Armeni sub cupola Academiei Române”
#Autor Simion Tavitian
 
Dacă în urmă cu 121 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
Sursa foto: „Armeni sub cupola Academiei Române”, de Simion Tavitian 
 
 
Citeşte şi:
 
Ana Aslan şi „Gerovitalul” german Compania de vikingi (galerie foto)

 
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari