#DobrogeaDigitală Căile de comunicație (ferată și șosele) la începutul secolului XX

• Situația căilor de comunicație în Dobrogea la sfârșitul secolului XIX nu era bună.

Cartea „Dobrogea Gurile Dunării și Insula Șerpilor“ semnată de Romulus Seișanu a fost publicată în 1928 de editura ziarului „Universul“. Lucrarea prezintă cu lux de amănunte geografia și istoria Dobrogei punctând gurile Dunării și insula șerpilor. Lectorul intră în povestea autorului fiind captivat de peisajele descrise cu multă meticulozitate.

În partea a III-a a cărții un subcapitol ne ilustrează situația căilor ferate și a șoselelor de la sfârșitul secolului XIX, începutul secolului XX.  Observăm că situația nu era grozavă la început, dar odată cu trecerea timpului numărul de kilometri de căi de comunicație începe să crească.
 
„Când am anexat Dobrogea căile de comunicaţie erau: 80 km de cale ferată (linia Cernavodă-Constanţa cu staţiile: Cernavodă, Megidia, Murfatlar şi Constanţa) şi numai 100 km lungime de şosele şi acestea în stare foarte rea.
 
În urma mai multor neînţelegeri între administraţia companiei c. f. Cernavodă-Constanţa şi autorităţile române din Dobrogea, guvernul a decis răscumpărarea acestei linii. În acest scop s-au angajat negocieri preliminare prin intermediul ministerului afacerilor străine.
 
Compania engleză a cerut 16.800.000 lei; iar estimația făcută de inginerii C. Olănescu şi Iorceanu a fost de 13.323.000 lei. Proectul de lege pentru răscumpărarea acestei linii cu toate construcţiile ce depindeau de ea a prevăzut suma de 12.000.000 lei. Senatul a amendat proectul de lege şi a acordat 16.800.000 lei companiei engleze. Legea s-a votat în Iunie 1881.
 
Administraţia c. f. române a consolidat linia Constanţa-Cernavodă, a construit alte staţiuni şi diverse instalaţiuni (staţiile Cernavodă-Pod, Saligni, Mircea Vodă, Megidia, Dorobanţu, Murfatlar, Valul Traian, Palas, Constanţa, Constanţa-Port).
 
S-a pus apoi în exploatare următoarele linii: Constanţa-Mamaia (9 km.); Megidia-Bazargic-Oborişte (138 km ; Megidia-Babadag (105 km.); Constanta-Carmen Sylva (16 km.). Linia Megidia-Babadag va fi prelungită până la Tulcea. O altă linie ferată necesară Dobrogei este Constanţa-Hârşova, care va fi legată printr'un pod peste Dunăre, cu  linia Ţândăreni-Făurei-Buzău-Brasov si Slobozia-Ploesti.
 
Inginerii noştri au înzestrat Dobrogea cu sute de km. de şosele. În jud. Constanţa, când şeful serviciului technic judeţean a fost inginerul N. Bănescu, s-a construit şoselele principale în cele mai bune condiţiuni. Iată lungimea km. de şosele în anul 1924:
 
Jud. Caliacra: 455 km. N. km. la 1000 loc.: 3.051. La 1000 kmp: 129 km.
Jud. Constanta : 1.100 km. N. km. la, 1000 loc.: 4,901. La 1000 km.: 158 km.
Jud. Durustor: 650 km. N km. la 1000 loc.: 4.678. La 1000 kmp. 199 km.
Jud. Tulcea : 921 km. N. km la 1000 loc.: 5.029 km. La 1000 kmp.: 10 km.
Total: 3126 km. lungimea şoselelor, din care 1134 şosele naţionale; iar restul judeţene, vecinale şi comunale.“
 
Sursă foto: Fondul Documentar Dobrogea de Ieri și de Azi ZIUA de Constanța
 
Sursă de documentare: „Dobrogea Gurile Dunării și Insula Șerpilor“ de Romulus Seișcanu
 
Citește și:
 
Riviera României - „Nu se mai întâlneşte nicăieri pe litoralul nostru…“