#DobrogeaDigitală - „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea Turcul fatalist și rodul țarinei dobrogene

Volumul „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, apărut în 1928, la cincizeci de ani după revenirea Dobrogei sub administrație românească, îi prilejuiește marelui dascăl Apostol D.Culea o trecere în revistă a dovezilor de continuitate pe străvechile pământuri dintre Dunăre și Mare.

Lucrarea face parte din seria „Cărți pentru popor”, iar în capitolul dedicat viitorului agriculturii în provincie, autorul face o surprinzătoare analiză, pe înțelesul tuturor cititorilor, a condiției și potențialului agricol din Dobrogea.

La curent cu cercetările europene în domeniul agriculturii și chiar cu experiențele americane de „plugărie”, el recomandă preluarea metodelor moderne de cultivare în condiții eficiente chiar și a pământului secetos, cu ajutorul utilajelor şi a soiurilor de cereale rezistente „în pământuri uscăcioase”. Cu entuziasm și credință, ține să demonteze ideea răspândită în „satele unde paragina turcului fatalist” susținea că „numai dacă Dumnezeu vrea, ţarina rodeşte”.
 

„Solul arabil dobrogean este subţire. Sub el se află stratul de pământ calcaros (văros), sfărâmat sau în bolovani, ori pământ argilos, ori nisipos,­ care suge umezeala ca buretele. De aceea pajiştile de pe dealuri, imaşurile, cum începe puţină secetă, se pârjolesc.

Este aşa de neregulat acest strat arabil încât aci e îmbelşugat, iar dincolo, la mică distanţă lasă să iasă afară sfărâmăturile de roci, ori chiar colţi de stânci. Pe costişe şi pe vârfuri de dealuri, nu departe de arături, găseşti cariere de piatră.

Clima îndeobşte este uscată şi secetoasă prin puţinele ploi ce cad (mai ales în mijlocul Dobrogii) şi prin vânturile uscate de stepă ce bat mereu şi ard vegetaţia. Poate e şi altă cauză pentru care agricultura dobrogeană a rămas mai în urmă. Dobrogea este lipsită de tradiţia plugăriei. Aici a fost raiul păstoritului. Turco-tătarii n'au fost niciodată cultivatori de pământ. Puţina plugărie ce se făcea aici era doar pentru hrană şi nu pentru comerţ, - dar şi aceasta se lucra cu unelte primitive ca acum mii de ani.

Locuitorii Dobrogii ce s'au adăogat băştinaşilor, n'au venit în mare parte ca plugari, ci ca crescători de vite (mocanii, de pildă), - afară de coloniştii nemţi. Trecerea dela păstorit la agricultură s'a făcut de nevoie într'un timp scurt; şi foştii ciobani, cari n'aveau obişnuinta meşteşugului plugăresc, n'au putut ajunge prea repede buni agricultori. Pe de alta, lipsa căilor de comunicație până acum 10-20 de ani, a împiedicat răspândirea uneltelor bune şi maşinilor agricole în satele unde paragina turcului fatalist răspândise credinţa că numai dacă Dumnezeu vrea, ţarina rodeşte. Putem urmări desvoltarea agriculturei în paguba creşterii vitelor după statistici. In 1885 erau 242.000 ha. semănături. In 1905 au ajuns 608.000 ha. semănături. Adică în 20 de ani suprafaţa culturilor agricole (Tulcea şi Constanta) aproape s'a întreit. Iar în 1926, aceleaşi două județe au avut cam 700.000 ha semănături.

 DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!

 

Ce e de făcut pentru a îmbunătăţi agricultura acestei regiuni? Zicătoarea danezilor să ne stea scrisă cu litere de foc înaintea ochilor ca o lumină călăuzitoare: «Niciodată nu se poate spune că un pământ poate fi rău, ci numai plugăria poate fi rea». Să grăbim primenirea metoadelor de plugărie rutinară prin cele mai potrivite regiuni secetoase: Arături adânci, ogoare, îngrăşăminte din gros, maşini şi soiuri de cereale rezistente în pământuri uscăcioase. Să se încerce şi în Dobrogea experienţele de plugărie ale americanilor în ţinuturi secetoase şi sterpe, aşa zisele «dry farming»-uri.
Ministerul agriculturii prin doi specialişti (d-nii I. Ionescu Siseşti şi chimistul agricol Seidel) experimentează asemenea metoade în Bărăgan şi sudul Basarabiei. Dece nu s'a întins încercările şi în Dobrogea? De va fi nevoe, va trebui să aducem agronomi specialişti în culturi uscate, pentru a da consultațiuni agriculturii dobrogene care e bolnavă.

Şi agronomii judeţului cât sunt, vor trebui să intre în rol, în meseria lor. Să facă apostolat agricol faptic. Eu au nevoie să se ridice în ochii sătenilor, cari trebuie să vadă în ei un doctor şi un învăţător, într'ale pământului. Camerele agricole să nu creadă în conferinți, în foi şi broşurele răspândite, pentru o agricultură mai bună.

De 30-40 de ani risipim vorbe în vânt şi agricultura n'a făcut un pas mai departe. Ne trebuiesc pilde, fapte subt ochii tutorora. Cele 3 şcoli elementare de agricultură (la Hamamgia, Murfatlar şi Bazargic) şi ferma de lâniță Silistra, influenţează cu prea puţin agricultura regiunii.

Dece camerele agricole şi d-nii agronomi câți sunt în fiecare județ nu organizează excursii cu ţăranii la ferme, la gospodăriile din Banat, de pildă?
Dece nu se stărueşte să se sporească numărul fermelor, şcolilor de agricultură? Dece nu întemeiază puncte agronomice, staţiuni mici de experimentare pe unde sunt agronomi regionali? Dece nu se trimit flăcăi de prin sate ca ucenici agricoli la fermele statului? Apoi: concursuri agricole şi premii săteşti pe sate, expoziţii dese, răspândire de maşini, unelte, seminţe selecţionate în condiţiuni neîmpovărătoare, etc. Şi cât mai puţine sfaturi scrise din cancelarii. Avem o bogată bibliotecă agricolă populară, care stă necitită şi nefolosită practic.

În sfârşit, educaţia agricolă sănătoasă va începe atunci când va veni reforma învăţământului practic rural. Când fiecare sat va avea agronomul lui cu şcoală inferioară sau medie, ca profesor de cursul complementar şi de adulţi, ca lucrător al terenului comunal de experiență şi al grădinei şcolare din fiecare sat.”

 
#citeşte mai departe în „Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”, de Apostol D.Culea
# Cât trebue să știe oricine despre Dobrogea”
#Autor Apostol D.Culea
 
Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“.
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.
 
 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanța 
 

Citește și:
 
#citeșteDobrogea Dascălul național Apostol D. Culea, de astăzi, în Biblioteca Virtuală ZIUA de Constanța

#citeșteDobrogea Toate-s vechi și nouă toate. Cum se împărțea dreptatea „când turcul stăpânea în Dobrogea“