#DobrogeaDigitală Cik Damadian – un artist prodigios, cu preocupări enciclopedice

Astăzi se împlinesc 101 ani de la nașterea lui Hacik (Cik) Damadian, talentat grafician, caricaturist, dar și excelent portretist, venit pe lume la Constanța în 6 august 1919, într-o familie de armeni refugiați.
A făcut școala primară și o parte din studiile liceale în orașul natal (la Liceul „Mircea cel Bătrân“), după care s-a îndreptat spre Italia, unde a terminat liceul la Veneția și a urmat Academia de Belle Arte din Roma, dar și cursurile facultății economice, întrerupte însă de război.

Întors în România după 1941, se angajează ca desenator satiric în redacția revistei „Rampa” și, apoi, la „România liberă”. 
În 1942 vernisează prima expoziție personală, la Iași, urmată apoi de zeci de expoziții la Constanța și București, dar și în Israel sau Japonia (caricaturi, desene, ilustrații, gravură, grafică, portrete sau peisaje).
 
A realizat sute de lucrări, în tempera, tuș, portrete șarjă, litografii, compoziții tematice, scenografii, filme de animație - un volum uriaș de muncă și de creație, în care s-au contopit talentul, intuiția, observația fină, interesul său pentru fizică, biologie, lingvistică sau hermeneutică).

În volumul său „Armenii dobrogeni în istoria și civilizația românilor“, Simion Tavitian îl surprinde, într-un portret detaliat, pe artistul complet, cu preocupări enciclopedice:

„În grafica românească, Damadian este o prezenţă remarcabilă. Exigent şi prodigios, el se manifestă multiplu, de la caricatură şi desen la ilustraţie de carte şi grafică aplicată, fiind în continuă investigaţie creatoare, preocupat de soluţii noi. Presa de specialitate a subliniat impresionanta expresivitate a graficii sale înţeleasă în sensul şi, în tradiţiile ei moderne, cu implicaţiile largi, polivalente ale caricaturii sale acide. Sentimentul pe care-l degajă grafica lui Cik Damadian este altul. Spontaneitatea lasă locul unei elaborări intense, insistente, virtuoase. 
Opera finită include ideea iniţială ca într-un înveliş, cristalin şi arborescent, cu nenumărate ramificaţii O nelinişte îngheţată, un fel de prevestire tristă, sumbră, pare că emană lent, persistent din ţesătura savantă - uneori doar laborioasă - a acestor desene, fie că poartă titlul Rinocerita, fie Arbore sau Tăcere. 
Pentru cei care l-au cunoscut pe artist mai ales din renumele său de caricaturist, asemenea înfăţişare e cu totul neaşteptată şi îndeamnă la meditaţie. Cik Damadian este recunoscut ca un foarte bun portretist. În special în desenele sale de scriitori şi actori, reuşeşte să definească plastic fizionomia acestora, construind portrete de fină observaţie, de intuire a psihicului, de sintetizare şi stilizare (Ion Barbu, Eugen Jebeleanu, Ion Marin Sadoveanu, Grigore Vasiliu-Birlic, Lucia Sturdza-Bulandra). 
Activitatea sa înregistrează şi abordarea altor genuri de lucrări: creează filme de desen animat pentru Televiziunea din Berlin, realizează scenografia, măştile şi costumele pentru spectacolele «Hercule în căutarea merelor de aur» de V. Silvestru (Teatrul pentru tineret din Iaşi), «Odiseea» (Teatrul din Botoşani), «Ionuţ cutreieră lumea» (Teatrul din Piteşti), «Renee cântă şi dansează» (Teatrul de estradă din Deva), ilustrează cărţi, mape de discuri şi reclame. 
Dincolo de interesul pentru artele plastice, găsim la Damadian serioase preocupări de studiu în domeniui fizicii, matematicii, biologiei, lingvisticii. Parte din ele s-au materializat în elaborarea unor studii şi articole sau în realizarea unor compoziţii care sondează lumea subconştientului («Dualitate», «Paranoia", «Personalitate»), ori aceea a abstractului («Raţionament», «Infrastructura - infinit»). 
În afara Uniunii Artiştilor Plastici, al cărei membru fondator este, Damadian a desfăşurat o susţinută activitate în Asociaţia orientaliştilor din Bucureşti. Ţine, printre altele, conferinţe şi comunicări: «Et in Arcadia ego», «Conceptul despre frumos în Egiptul antic», «Scara numerelor din „Istoria hieroglifică» a lui Dimitrie Cantemir». Creaţia sa este răsplătită cu premii şi distincţii în ţară şi peste hotare: Laureat al Premiului de Stat (1950), Premiul San Remo (1966, Bratislava), Premiul presei (1941, Skopje).”
 

Cik Damadian a încetat din viață la 30 iulie 1985, la București.

Sursa foto: personalitati.araratonline.com/

Citește și:

#citeșteDobrogea 100 de ani de la nașterea lui Cik Damadian, graficianul constănțean care surprindea „sensul tainic al clădirilor vechi“