#DobrogeaDigitală Despre „techir” și istoricul locului din care se extrage „nămolul pentru vindecarea reumatismelor”

Constantin Brătescu, supranumit „geograful”Dobrogei”, cel căruia îi datorăm unele dintre primele lucrări care tratează Delta, denumirile, solurile și apele transdunărene, publică în ziarul „Dobrogea Jună”, an XXVIII, Nr. 113, 25 iulie 1931 (număr indexat în volumul  „Dobrogea Jună. Caleidoscop”) un material despre originea numelui „Techirghiol”.

Profesorul, ale cărui cursuri de geografie și geomorfologie comparată erau faimoase pentru bogăția informației și entuziasmul transmiterii ei către cei mai tineri, face o incursiune în legendele locului, trecând în revistă posibilele origini ale denumirii celebrului lac dobrogean.


 

 „Simpaticul povestitor de taine oriental d. Alechimseliam discutând într-un număr din acest ziar Originea numelui lui Caragiale, din vorbă în vorbă, aşa cum se întâmplă oamenilor sfătoşi, ajunse să cerceteze, între altele şi originea numelui Techirghiol, făcând istoricul locului din care se extrage nămolul pentru vindecarea reumatismelor, ne spune că acest lac îşi trage numele de la două cuvinte turceşti: «techir» care înseamnă roată şi «ghiol» - lac, adică lac rotund ca o roată. În adevăr că chiar aceasta este fisionomia Techirghiolului, rotund ca o roată.

Eu însă, care din mult-puţină cunoştinţă a limbei turceşti ştiam că la roată nu se zice techir ci techerlechi şi mai ştiam că turcii la pucioasă zic chluchlor, care în pronunţie se aude / Aluchtur /, am înclinat a crede că Techirghiol însemnează mai degrabă loc ce miroase a pucioasă (aşa şi miroase) decât «lac rotund ca o roată».

Cu toate acestea, fiindcă tot în turceşte techir se mai zice şi la culoarea vânătă, împestriţată cu puncte gălbui, cum este culoarea părului unei pisici şi tot techir înseamnă şi călugăr, eram nedumerit dela care anume cuvânt şi-a luat numele lacul Techirghiol şi atunci m-am referit la legenda localităţii, din care am putut afla că, în vremea musulmană, căreia aparţinea ca vacuf (proprietate de mână moartă) întreaga moşie înconjurătoari şi că această moşie se administra de către un călugăr (techir).

Şi atunci au ajuns la convingerea că Techirghiol nu poate să însemneze altceva decât «Lacul Călugărului». Interesantă expunerea d-lui Alechimseliam şi plină de farmecul nesiguranţei în care plutesc zările calde ale Orientului. De cât, din punct de vedere strict ştiinţific, ar fi oarecare rezerve de făcut: Mai întâi în nici un caz nu se poate traduce cuvântul Techirghiol prin «lac rotund ca o roată», fiindcă lacul nu e rotund (priviţi o hartă!) şi nici nu lasă impresia de rotund din ori şi ce punct l-ai privi.

Dacă aş fi Turcolog, şi deci, aş poseda bine limba turcă şi tătară, poate că aş înclina mai curând spre tiuchiur-ghiol - loc ce miroase a pucioasă. Ştiu că techea înseamnă schit sau mânăstire; dar oare techir însemnează călugăr? Afirmarea că ar fi fost un schit musulman la Techirghiol nu e dovedită şi poate fi o legendă creată adhoc.

Atrag însă atenţia veneratului Preşedinte al taclalelor orientale dobrogene, d-lui Alechiumseliam, asupra următoarelor date nouă: Se ştie că patria primitivă a Turcilor e în Turchestan (Stan înseamnă ţară, ţinut: Afganistan - Ţara Afganilor; Industan - Ţara Indienilor; Farsestan - Ţara Perşilor; Curdistan - Ţara Curzilor; Beluci-stan, Luri-stan etc.) Din Turchestan au invadat ei prin Persia şi apoi spre  Anatolia şi Europa. Şi tot prin Turchestan au trecut şi tătarii în năvălirile lor pe la nordul Caspicei spre Europa.

În Turchestan însă, toţi exploratorii pomenesc un fenomen geografic pe care-l numesc takyr. Ce e acesta? După Banse's Lexicon der geographie, pag. 585, Takir se numesc formaţiunile sărate şi nămoloase, de culoare cenuşie argintie, din depresiunea Turonului. La pag. 657 se adaogă că, în vreme de secetă, aceste takyre devin nişte ghioluri nămoloase şi foarte sărate, pe care Ruşii le numesc "Solonciaki". În dicţionarul lui O. Kende, la pag. 198, takyrele se definesc ca nişte "şesuri cu nămoluri sărate", iar la pagina 173 se definesc prin depresiuni în regiuni aride, unde apele de ploaie adună nămol fin sărat, obţinut prin disolvarea sărurilor din rocile vecinătăţii. În timp de secetă aceste depresiuni apar ca suprafeţe netede de nămol, ades acoperite cu eflorescenţe saline, ba chiar şi cu gips şi calcar; dar pe timp de ploaie sau inundaţii, ele devin lacuri sau ghioluri sărate. Asemenea Takyre din Turchestan se numesc în Mexico Bolsone, în sud-vestul Statelor Unite Playas, în Sahara Sebchas. Ele apar şi sun un climat mai puţin arid, d. ex. în ţara noastră: Amara, Sărata, Movila Miresii, Balta Albă, Techirghiol, Agigea etc. Takyr sau Tekir ar fi aşa dar, nămol sărat: iar Techirghiol ar însemna lacul cu nămol sărat.

Amintirea semnificaţiei acestui cuvânt se poate să se fi pierdut la Tătarii noştri, plecaţi de atâtea secole din patria lor primitivă, însă cercetarea geografică a fenomenului lacurilor cu nămol sărat în toată întinderea lor pe glob, ne duce iată, şi în Takyrele sau Tekirele Turkestanului, adică la locul de origine şi al Tătarilor noştri şi al cuvântului techir.”

 
#citeşte mai departe în „Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#„Dobrogea Jună. Caleidoscop”
#Autori Gelu Culicea, Alina Sin, Iuliana David
 

Dacă în urmă cu 123 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

Sursa foto: imagoromaniae.ro


Citește și:

#citeșteDobrogea: Tekirghiol - staţiune balneară şi climaterică în perioada interbelică

#DobrogeaDigitală: „Există în ţara asta două feluri de dreptăţi - una pentru cei mici şi alta pentru cei mari”

#Dobrogea Digitală: „Lumea e aşa cum este şi ca dânsa suntem noi!”