#DobrogeaDigitală Ioan Borcea, savantul care a pus în valoare paradisul stepei de la Agigea
30 Jul, 2020 00:00
30 Jul, 2020 00:00
30 Jul, 2020 00:00
ZIUA de Constanta
90450
Marime text
Astăzi se împlinesc 84 de ani de la moartea eminentului zoolog Ioan Borcea, care şi-a dedicat întreaga carieră ştiinţifică studierii ecosistemelor marine.
Deși venit de pe plaiurile Moldovei, pasiunea profesorului cu doctorat la Sorbona a fost fauna Mării Negre și a rămas legat de Dobrogea până la sfârșitul vieții, căci și-a găsit sfârșitul la Agigea, pe 30 iulie 1936, după ce a creat o importantă instituție de cercetare, care astăzi îi poartă și îi cinstește numele.
Staţiunea, patronată de Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, adăposteşte în incinta sa una dintre cele mai interesante rezervaţii ştiinţifice din Europa, „Rezervaţia de plante de dune marine”, în care se găsesc plante şi animale caracteristice dunelor de nisip.
Instituția are mai multe clădiri, în care sunt amenajate laboratoarele de cercetări şi laboratoarele studenţilor pentru practica de biologie şi ecologie, un Muzeu al Mării Negre, o bibliotecă de specialitate şi dormitoarele amenajate pentru studenţi, cadre didactice şi cercetători, cu o capacitate de peste 110 locuri.
De curând, instituția a intrat în proces de modernizare, după ce Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi a câştigat un proiect de finanţare pentru dezvoltarea infrastructurii sale de cercetare, pentru crearea de noi laboratoare și dotare cu aparatură, instrumente şi echipamente la standarde internaționale.
Despre începuturile a ceea ce avea să devină Staţiunea biologică marină de la Agigea, putem citi în volumul „Cutreerând Dobrogea meridională“, semnat de dr. R.I. Călinescu și apărut în anul 1935:
„Acum 9 ani, pe locul unde azi ea se ridică maiestoasă, nu era decât un câmp acoperit cu dune care cutropeau şi aproape acopereau dinspre mare, o clădire scundă şi ruinată, rămasă din timpul ocupaţiei germane. Bălăriile înalte până la brâu, care creşteau pretutindeni din abundenţă, acopereau cu grijă aceste ruşinoase resturi din timpul răsboiului. Șerpi, broaşte, ţestoase, popândăi, dihori şi vulpi se furişeau nestânjenite de nimeni prin acest paradis al singurătăţii.Spre mare, doar câţiva pescari lipoveni care trăiau ca troglodiţi în peştera săpată în lutul ţărmului, mai tulburau din când în când, cu cântecele lor tărăgănate, liniştea scurtului popas al păsărilor călătoare. Dar acest singuratic paradis al stepei, avea marea calitate de a cuprinde, într'un spaţiu relativ mic, o variaţie infinită de condiţii de viaţă animală, terestră şi mai ales marină – unde fără o anumită pregătire technică se putea strânge de către oricine un important şi variat material de studiu.
DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF!
Într'un cuvânt, toate condiţiile necesare pentru fundarea unei staţiuni zoologice.Trecând într’o zi pe aici, dl.Prof. Ioan Borcea, directorul Laboratorului de Zoologie al Universităţii din laşi, care lucrase în diferite laboratoare şi staţiuni zoologice din streinătate - a fost isbit de diversitatea condiţiilor de viaţă din acest punct şi s'a hotărît a înfiinţa aici o staţiune zoologică căreia i-a şi pus bazele la 1 Martie 1926, când guvernul de-atunci a recunoscut oficial înfiinţarea acestei instituţii.”
Sursa foto: Facebook / Staţiunea Biologică Marină „Ioan Borcea“ Agigea
Citeşte şi:
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp
Comentarii