Fondul Documentar Dobrogea de ieri și de azi
BIBLIOTECA VIRTUALĂ
Ziua Constanta
//
18:37 22 12 2024 Citeste un ziar liber! Deschide BIBLIOTECA VIRTUALĂ

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „În preajma alegerilor – de ce au nevoie orașul și județul Constanța”

ro

25 Sep, 2020 00:00 3353 Marime text

 

 
În toamna anului 1912, se organizau primele alegeri la care dobrogenii aveau în sfârșit dreptul de a-și alege reprezentanți în Parlamentul de la București.
La peste trei decenii după revenirea provinciei sub administrație românească, cetățenii săi erau chemați la vot, pentru ca și nevoile lor să se facă auzite în Sfatul Țării.
În acest context, în ziarul „Dobrogea Jună” (VIII, nr.42, din 6 noiembre 1912), publicație care a reflectat, timp de patru decenii, viața socială și politică a orașului de la malul mării, apare un amplu material semnat de jurnalistul Constantin N. Sarry. Periodicul este indexat în volumul istoricului Stoica Lascu,  „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei.

Patron și director al celui mai longeviv ziar dobrogean, Sarry a fost extrem de implicat în devenirea modernă a Constanței, fiind la curent cu toate aspectele care o împiedicau să prospere. Astfel, el întocmește o listă cu cele mai stringente nevoi ale Dobrogei, un program vehement, menit să-i orienteze pe viitorii politicieni în demersurile lor parlamentare, pentru înlăturarea „păcatelor trecutului” și sprijinirea dezvoltării provinciei socotite de Regele Carol I drept „piatra cea mai scumpă de pe Coroana Majestăţei Sale”.   
 
 

„Însemnătatea covârşitoare a Dobrogei şi a judeţului Constanţa în special, cu portul său la mare, nu are trebuinţă să mai fie demonstrată. Ea a fost concretizată în simplele dar cuprinzătoarele cuvinte ale unui mare bărbat de stat român, când a atribuit acestei provincii funcţiunea «plămâni/or ţării»; importanţa Dobrogei a fost în mod strălucit calificată, când Regele Carol I a preţuit-o ca «piatra cea mai scumpă de pe Coroana Majestăţei Sale».
Tocmai această deosebită însemnătate însă a provinciei noastre şi mai ales situaţiunea sa geografică, din care Congresul din Berlin şi-a făcut o chestie de onoare, necesitează o permanentă veghe asupra tuturor lipsurilor şi nevoilor sale, şi o deosebită solicitudine faţă de care nici un sacrificiu să nu pară împovărător.
E locul şi timpul s'o spunem că, cu toate acestea, Dobrogea n'a fost preţuită până astăzi la justa ei valoare, şi nu numai de către aceia, cari îşi fac o cinste din neştiinţa lor în ale aşa numitei vieţi politice a ţării, ci şi de către cea mai mare parte din conducătorii destinelor noastre, cari îşi fac o fală din faptul că, cunosc mai bine Tirolul şi Elveţia decât Dobrogea - pământ din pământul ţării lor !

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF  

Această dezinteresare criminală, ale cărei roade s'au putut de altfel observa şi până acuma, - impune aşa dar cu atât mai mult acelora, cari îşi propun să reprezinte interesele Dobrogenilor, o grije şi un studiu neîntrerupte şi neobosite, pentru ca să binemeriteze nu numai din partea locuitorilor provinciei, cari până astăzi n'au văzut o zi bună, ci chiar din partea întregei ţări, pentru care soarta Dobrogei e o chestie de viaţă şi de moarte.
 
Dintre nevoile imediate ale Dobrogenilor schiţez:
Regimul de excepţiuni şi de bănuială - introdus la început de împrejurări fatale şi de consideraţiuni cărora, ca să nu le pătrundă şi să le cântărească cu bunul său simţ vulgul, oamenii de stat le zic «superioare», - menţinut apoi de nişte administratori, din cari marea majoritate veniţi aici pe chiverniseală, aveau tot interesul să-l prezinte ca o «necesitate de stat», - regimul acesta trebue suprimat cu desăvârşire.
Comunele cu avutul lor să fie încredinţate gospodarilor şi acelora cari au contribuit cu obolul lor la casele obşteşti. Să se înceteze cu sistemul primarilor numiţi, cari, când nu sunt luaţi dintre antreprenorii «de meserie» sau dintre indivizii fără de căpătâi, se recrutează din imberbi sclivisiţi, cari sfidează morala publică şi constitue un pericol şi o ruşine pentru administraţiile comunale.
Chestiunea proprietăţii imobiliare rurale trebue odată pentru totdeauna limpezită şi stabilită. Să dispară nesiguranţa şi jaful de până astăzi, - iar gaşca din Ministerul de Domenii, care a pus atâta lume pe drumuri şi pe cheltuială, să fie exterminată.
Ministrul departamentului respectiv trebue convins că, chestiunea proprietăţii din Dobrogea nu poate fi rezolvată din cabinet, prin articole de legi, oricât de multe şi chiar binevoitoare. Numai o comisiune, alcătuită dintr'un delegat al ministerului, un cunoscător al dreptului internaţional, un jurisconsult în afară de partidele politice, un mare proprietar din ţară şi câte un reprezintant al fiecărui sat, transportându-se la faţa locului şi judecând nu numai după lege, ci mai mult apreciind după împrejurările locale şi speciale - mai mult omeneşte, decât juridiceşte - numai o astfel de comisiune va putea aduce pacea şi siguranţa asupra vieţii şi avutului sătenilor noştri.
Administraţia din această parte a ţării, - asupra căreia cad cea mai mare parte din păcatele trecutului, - în care însă s'au menţinut destule elemente cinstite şi destoinice, - şi în care au intrat în ultimul timp mulţi tineri cu dor de muncă şi cu amor propriu, - trebue sustrasă oricărei influenţe din afară şi devotată serviciului public.
Pentru aceasta e nevoie ca ea să fie pusă la adăpostul zilei de mâine şi - ţinându-se seamă de condiţiunile de trai locale, de populaţiunea flotantă care scumpeşte totul - să se dea tuturor funcţionarilor din Dobrogea indemnizaţii de locuinţă, - lucru introdus la unele administraţiuni.
Dobrogea, care este şi trebue să ne rămână scumpă, fiindcă este «preţul Basarabiei», - Dobrogea a cărei stăpânire de fapt ne-a asigurat-o şi ne-o păstrează vitejia Căciularilor Marelui Căpitan, - trebue apropiată şi câştigată sufleteşte cât mai mult de Ţara-Mumă.
Pentru aceasta e nevoie de noui împroprietăriri, nu însă în persoana unor oameni istoviţi fiziceşte şi sufleteşte, - cari s'au văzut siliţi a intra din prima zi sluji la aceia, la cari veneau să-i naţionalizeze, - ci prin coloni tineri, viguroşi, mândri, întăriţi şi ajutaţi prin legi speciale.
Tot pentru aceasta, educaţiunei sufleteşti a tinerilor generaţiuni din provincie trebue să i se dea o îngrijire deosebită. Preoţii şi învăţătorii din această parte a ţării, cari s'au arătat până acuma de laudă şi au dovedit o vrednicie meritorie, trebuesc ridicaţi în ochii lumii, înconjuraţi de toată stima şi consideraţiunea ce cu drept li se cade şi încurajaţi materialiceşte în aşa fel, încât gospodăriile lor să fie o pildă şi o mândrie a satelor.”

 
 
#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu


Dacă, în urmă cu 122 ani, pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. . 
 

DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa.sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.

 
Sursa foto: Arhiva ZIUA de Constanta
 
Citește și:

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Un ctitor uitat al Constanței moderne
 

Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp

Comentarii








Cele mai recente postari