#DobrogeaDigitală - „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I) Începuturile stațiunii Mamaia, când terenul se vindea cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat

 
 
În ziarul „Liberalul Constanţei”, III, nr. 37, din 5 iunie 1916, indexat de istoricul Stoica Lascu în volumul Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei, descoperim un text semnat de Ioan Berberianu evocând începuturile stațiunii Mamaia, importanța ei și „măsurile de îndreptare ce se propun” pentru a remedia starea de lucruri nu tocmai îmbucurătoare, cu care se confrunta viitoarea stațiune, în urmă cu un secol.

Sufocată, astăzi, de clădiri „înfipte” haotic pretutindeni, Mamaia primelor construcții a luat naștere în luna august 1906, iar zece ani mai târziu încă aștepta nerăbdătoare cumpărătorii și constructorii, loturile de teren fiind puse la dispoziția doritorilor cu „fabuloasa” sumă de 30 bani metrul pătrat. Condiția era ca proprietarii pământului să construiască în maxim patru ani de la achiziție, în caz contrar erau obligați să înapoieze terenul.

Autorul articolului, îngrijorat de ritmul ineficient al dezvoltării stațiunii, face câteva propuneri de implicare a autorităților, „căci a rămâne aşa în neacţiune şi de a privi cu indiferenţă anii cum se scurg, fără nici un folos pentru Mamaia, ar fi o greşeală de neertat”.
 

„Se ştie că, mulţumită unor împrejurări favorabile, comuna Constanţa încă de acum câţiva ani a devenit proprietarea terenului şi plajei Mamaia, pe care a şi instalat un stabiliment de băi şi a improvizat, încă de anul trecut, un adevărat parc de toată frumuseţea, parc care face deliciul tuturor vizitatorilor ce merg zilnic acolo.
Şi întrucât, chiar dela început, terenul de la Mamaia, care are o întindere de vre-o 150 hec., era destinat de a fi transformat într-o staţiune balneară de primul ordin, Primăria de Constanţa a parcelat întregul teren dela Mamaia, l'a transformat în loturi de casă şi l'a pus în vânzare pe prețul de 30 bani metrul pătrat.
La început, vânzările au mers cam greu, din lipsă de amatori; de anul trecut însă, de când actuala administrație comunală a înfiinţat parcul Mamaia, vânzările s'au făcut cu foarte mare uşurinţă, aşa că astăzi, aproape nu se mai găseşte nici un lot liber, totul fiind vândut.
Cum însă, în condițiunile de vânzare se găseşte şi clauza, că dacă în 4 ani dela aprobarea vânzărei, cumpărătorul nu clădeşte, lotul respectiv devine din nou proprietatea comunei; actuala administrație comunală, s'a văzut nevoită de a deposeda pe mulţi cari se găseau în categoria aceasta. După noi, găsim că bine s'a procedat şi nu avem decât laude pentru măsura ce s'a luat, căci din moment ce un proprietar ştie clauza şi lasă să treacă ani, fără să se intereseze de locul ce l'a cumpărat dela comună, va să zică, că e un cumpărător care nu-şi dă seama nici de adevărata valoare a locului, pe care-l are dela comună cu un preţ derizoriu de 30 bani şi nici de sacrificiul ce l'a făcut comuna, văzându-l aşa de eftin, pe când ar fi putut obţine preţuri cu mult mai mari.
În afară de aceasta, prin faptul că până acum nimeni nu s'a grăbit să clădească la Mamaia şi presupunând că acest lucru se va întâmpla şi pe viitor, vom fi ameninţaţi de a rămăne cu plaja Mamaia pustie şi toate speranţele noastre, pe cari le puneam în reuşita acestei staţiuni să fie zădărnicite cu totul. Şi dacă primul rând de cumpărători au fost deposedați de comună, teamă ne este că tot aşa vom păţi şi cu al doilea şi cu al treilea rând de cumpărători, dacă nu se vor lua măsuri din vreme de cei în drept; în nici un caz, interesul comunei nu este de a procede la diferitele rânduri de deposedări, ci de a da o mână de ajutor celor cari vor să contribue la realizarea staţiunei balneare dela Mamaia. Şi trebue să mărturisim, că dacă vom lăsa totul în părăsire şi la iniţiativa particulară nu se va face nimic, căci, după cum ne spuneau mulţi dintre noii proprietari de locuri de acolo, le este cu totul imposibil să se apuce de clădit la Mamaia, când n'au nimic sigur înaintea lor şi când nu s'a făcut nici un studiu, nici asupra trăiniciei clădirilor ce s'ar face pe nisip şi nici asupra modului cum ar trebui construite acele clădiri, aşa că mulţi dintre aceşti proprietari sunt dispuşi să piarză mai bine câteva sute de lei, costul terenului, decât să meargă la un dezastru sigur.
Şi pentru că în orice cestiune, este bine să-ţi dai seama de tot ce este în legătură cu ea; în chiar interesul unei bune reuşite a scopului ce noi ne-am propus să realizăm la Mamaia, am crezut că este bine să arătăm obiecţiunile ce ni se pun înainte de cei interesaţi şi cum şi pe noi ce am cont1ibuit cu ceva la înfrumuseţarea Mamaiei, ne îngrijoreşte această stare de lucruri, am căutat să ne dăm seama atât de greutăţile pe cari le-ar întâmpina proprietarii locurilor dela Mamaia, în construirea clădirilor, cât şi de a studia şi măsurile pe cari credem noi că comuna ar putea să le ia, tocmai în vederea unei mai grabnice şi mai favorabile soluțiuni a acestei importante chestiuni.
În orice caz, un lucru trebue să fie bine stabilit, că iniţiativa unei îndreptări trebue să fie luată de comună, fie într'un sens sau altul, căci de a rămâne aşa în neacţiune şi de a privi cu indiferenţă anii cum se scurg, fără nici un folos pentru Mamaia, ar fi o greşeală de neertat, atât pentru înfiriparea acelei staţiuni, cât şi pentru progresul oraşului nostru, pe care’l aşteptăm şi de la desvoltarea şi bunul mers al staţiunei pe care voim să o înfiinţăm la 2 paşi de Constanţa.

 

DESCARCĂ GRATUIT CARTEA ÎN FORMAT PDF  

Pentru moment, iată cari ar fi măsurile de luat:

1. Mai întâi de toate, consiliul nostru comunal ar trebui să ia o decizie, prin care să se stabilească, ca termenul de patru ani, cât este îngăduit pentru clădire, timpul cât va ţine actualul război, să nu fie socotit. Cerem această îndulcire a condiţiilor de cumpărare pentru ca cei interesaţi să aibă atât timp suficient, cât şi mijloace lesnicioase de clădire, căci în timpurile anormale prin cari trecem, materialul de construcţie lipseşte aproape cu totul.
2. Serviciul technic al Primăriei, ar trebui să studieze la faţa locului şi să ne arate care ar fi mijlocul şi sistemul cel mai sigur şi mai economic de clădire, interesându-se mai ales de modul cum trebue făcută temelia acestor clădiri, puse pe nisip şi anume, dacă imobilul trebue aşezat pe piloţi, pe o placă de beton, sau altfel.
3. Să se stabilească până la ce adâncime, se poate merge cu săpăturile în nisip, pentru ca să nu easă apă şi în conformitate cu datele pe cari le va găsi, să se dea instrucţiuni celor ce ar dori să clădească la Mamaia.
4. Primăria să adopte pentru întreaga Mamaia, sistemul de «tot la canal», canalizând staţiunea, introducând apa peste tot şi nedând la nimeni permisiunea de a-şi face latrine cu haznale ci totul să fie pus în comunicaţie cu canalul public; aceasta nu numai avându-se în vedere higiena şi curăţenia staţiunei, dar şi pentru că nu se poate merge cu săpătura la adâncimi fără să iasă apă şi fără să se pericliteze prin aceasta eşire a apei, însăşi clădirea din apropierea haznalei.
5. Să se asigure Mamaiei, cantitatea suficientă de apă şi să se estindă iluminatul electric şi acolo. În privinţa iluminatului, lucrul ar fi posibil, înrrucât viitoarea uzină electrică ar fi în apropiere de Mamaia, aşa după cum e şi proectul nostru de a o aşeza, iar în ceiace priveşte debitul de apă necesar Mamaiei, să se ia măsuri din vreme.
6. În privinţa plantărei de pomi, Primăria ar trebui să pună la dispoziţia proprietarilor de acolo, pământ, hotărând pentru aceasta tăierea unor dealuri ce sunt în apropiere şi dând voie proprietarilor din Mamaia să ia pământ de acolo, spre a le servi la plantarea de viţă de vie, pomi, etc.
7. Comuna să înfiinţeze de urgenţă în apropiere de Mamaia o pepinieră de viţă de vie şi de pomi fructiferi şi de ornament, sau să dea voie altuia să înfiinţeze o asemenea pepinieră, pentru ca proprietarul din Mamaia să găsească şi pământ şi pomi la îndemână. Şi în privinţa aceasta, regretăm foarte mult faptul că, nu s'a dat urmare unui pepinieră de pomi şi viţă pe şuviţa de pământ, coprinsă între Jacul Tăbăcăriei şi şoseaua Mamaia, şuviţă de pământ care şi astăzi stă în părăsire, pe când dacă s'ar fi adoptat concluziile raportului nostru, deja de 2 ani am fi avut acea parte a locului complect asanată şi plantată şi am fi avut şi pomi la îndemână.
8. O altă nevoie mai este ca, comunicaţia între Mamaia şi Constanţa să fie frecventă şi lesnicioasă şi aceasta nu se poate obţine decât prin înfiinţarea tramvaiului electric.

Iar ca ultimă măsură, ar fi nevoie ca să se înfiinţeze aci, sau o societate de construcţiuni, care să pună la dispoziţia proprietarilor dela Mamaia, sumele necesare pentru clădiri, sau, ca Primăria de aci să stăruiască pe lângă Guvern, pentru ca Legea locuinţelor eftine să coprinză şi Constanţa şi Mamaia.
Supunem dar aceste propuneri ale noastre la chibzuiala atât a administraţiei comunale, cât şi a întregului consiliu comunal şi nu ne îndoim că vor fivluate în deaproape cercetate şi că măsurile ce se vor lua vor fi de aşa natură că greutăţile şi nesiguranţa ce se întâmpină astăzi, în ceeace priveşte construcţia de imobile la Mamaia, să nu mai existe.”

 
#citește mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei” (I)

Dacă în urmă cu 122 ani pionierul culturii românești în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanța, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidență, cotidianul ZIUA de Constanța, conștient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri și de azi“.

DREPTURI DE AUTOR

a) Toate informațiile publicate pe site de către ZIUA de Constanța (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informații, fotografii, fișiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispozițiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice și Legea nr. 129/1992 privind protecția desenelor și modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanța sau, după caz, furnizorii săi de informații.

b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afișarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum și orice modalitate de exploatare a conținutului site-ului, cu excepția afișării pe ecranul unui computer personal și imprimarea sau descărcarea, în scop personal și necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanța.
 
Sursă foto: arhiva ZIUA de Constanța
 
Citește și:
 
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Astă-zi, peştele este un aliment de lux, iar pescarul a devenit un fel de rob al comerciantului“

#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ „Rusia din Dobrogea“ - consideraţii asupra elementului slav din provincia românească, la sfârşit de secol XIX
  
#DobrogeaDigitală „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947)“ Sărbătoare regală în portul Constanţa, cu ocazia botezului vapoarelor „Regele Carol I“ şi „Principesa Maria“