#DobrogeaDigitală O imagine a Tuzlei, așa cum era la 1910

 
În ziarul „Dobrogea jună”, IV, nr. 2, din 27 mai 1910, descoperim o monografie a comunei Tuzla, alcătuită cu mai bine de un secol în urmă, în care aflăm despre începuturile localității, structura populației, datele sale geografice, obiceiurile locurilor.
Este o imagine interesantă, pitorească, care abundă în informații despre una dintre comunele cele mai prospere ale Dobrogei de azi.
Articolul este desprins din volumul „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“, care indexează cele mai relevante materiale apărute în presă privind istoria ținutului dintre Dunăre și mare, în perioada 1878-1916. 
„ Continuăm astăzi cu monografiile comunelor rurale din judeţ. Ne vom ocupa de aceea a comunei Tuzla, întocmită de învăţătorul comunei. Comuna Tuzla, începe d. C. Drăgulin, îşi are existenţa din timpuri vechi. Din bătrâni se spune că, prin veacul trecut, în urma unei invazii a unei paşale din Silistra, locuitorii Tuzlei au emigrat în Basarabia, unde au întemeiat satul Doina Tuzla, care există _şi astăzi. Paşa în chestiune, venind în f runtea câtorva sute de turci, parte pe uscat şi parte pe mare, au înconjurat satul, luând femeile şi fetele locuitorilor, pe care le-au dus în corăbii, tăind pe unele, iar pe altele obligându-le să treacă.la relîgia mahomedană. Scena s'ar fi petrecut acolo unde se află astăzi situat farul şi ca. o dovadă că lucrurile sunt autentice, există şi azi un drum din sat spre far, care poartă numele de "Kâslar Yol" - drumul fetelor. Vechii locuitori - continuă d. Drăgulin, pare a fi fost Români, de oarece şi azi se găseşte la marginea satului o movilă, ce poartă din vechime încă numele de "Drăgaica". În privinţa religiunei nu încape nici o· îndoială că ei au fost creştini. şi ca dovadă, sau găsit o mulţime de pietre mari cu semnul sf. crici, cum şi sf. proscomidie, care a fost dusă la biserica din Coc argea, acest judeţ. După emigrarea locuitorilor pomeniţi mai sus, satul a fost ocupat de turci, cari l-au părăsit îndată după declararea războiului. După anexarea Dobrogei la România s'au stabilit aci bulgari veniţi din judeţul Tulcea, cum şi turci, cari aveau proprietăți în localitate.
2) Cătunul Perveli, aparţinând acestei comune e format numai din tătari veniţi în urma războiului din Crimeea.
3) Mangea Punar e locuit numai din Nemți, colonizaţi pe moşia d-lui Emil Costinescu.
Solul acestei comune este şes : nu trece nici o apă curgătoare prin localitate. Clima e foarre variabilă şi aceasta din cauza curentilor ce se formează între lacul Tekirghiol şi Mare.
Suprafaţa comunei este de 771 m.p., cu o populațiune 1376 suflete şi anume: În Tuzla 372 bărbaţi şi 318 femei, din cari 185 bulgari, 32 greci şi 12 români. În Perveli locuesc 235 bărbaţi şi 205 femei dintre cari 15 români, 7 greci şi 418 tătari. În Mangea Punar, 137 bărbaţi şi 109 femei, toţi de nationalitate germană. În Tuzla sunt 96 case, în Perveli sunt 85 şi în Mangea Punar 29. Numărul total al gospodăriilor e de 303.
Numărul naşterilor pe 20 de ani a fost precum urmează: 441, ortodoxşi, 399 mahomedani şi 187 catolici, din cari 95 români, 45 greci, şi 301 bulgari, 399 turci şi 187 germani. Numărul morților pe 20 de ani a fost 335 și 243 fete, așa că se observă un excedent al naşterilor. Au avut loc în timpul ultimilor 20 ani, 125 de căsătorii şi un singur divorț. Există 3 mari proprietari în comună, 12 mijlocii şi 52 mici.
Regiunea marei proprietăţi e din cumpărătoarea veche la 2 proprietari şi recentă la unul. Fonciera hectarului este evaluată de la 12-18 lei.
Comuna și judeţul n'au pământ; Statul dispune de 250 ha, pe care le arendează. Suprafaţa terenului arabil este de 9.000 ha. Locuri de păşune 235 ha; pământ de odihnă se lasă până la 250 ha. pe an. Producțiunea medie pe ultimii cinci ani a fost de: 100.000 hectolitri orz, 35.000 hi. grâu, 39.000 hi. ovăz şi 5.000 hi. porumb. Sistemul rotaţiunei n'a fost încă introdus; nu se întrebuinţează nici un îngrăşământ. Tovărăşii între săteni pentru procurări de maşini încă nu s'au înfiinţat, deşi mulţi le-au introdus. Pe malul mării se află plantate şi vii de o întindere de 9 ha. Nutreţuri artificiale nu se cultivă.
În comună sunt 7 comercianţi, din cari 1 român, 2 greci, 1 albanez şi 3 turci. Comerţul de lapte de vacă şi ouă se face pe o scară întinsă, având un debuşeu important la Băi le "Movilă".
Bulgarii din această comună locuesc în case, în majoritate cu o singură încăpere, învelite cu olane şi pe jos lipite cu pământ galben. Se hrănesc cu pâine, zarzavaturi şi puțină carne. Sunt foarte economi. Aşternuturile şi înveliturile sunt din lână, lucrate de femei. Poartă un costum naţional, mult mai costisitor ca cel din târg.
Tătarii şi turcii trăiesc în mare necurăţenie, în case mici lipsite de lumină şi câte 6-7 la un loc. Casele umede pe jos şi învelite cu pământ sau gunoi: dorm pe jos, îmbrăcaţi. Turcii şi tătarii se hrănesc cu mămăligă, pâine şi carne de oaie şi chiar de cal. Consumă mult tutun şi cafea. Sunt foarte nepăsători de viitor.
Germanii locuesc în case higienice cu câte două încăperi bine luminate şi aerisite. Se hrănesc numai cu pâine, lapte, brânză. unt şi mai ales carne de porc. Au păcatul să bea cam mult.
După stăruințele învăţătorului s'a înfiinţat o bancă populară în localitate, cu un capital vărsat de 2.000 lei.”
 


#citeşte mai departe în „Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei“ 
#„Mărturii de epocă privind istoria Dobrogei (1878-1947) Vol. I (1878-1916)“
#Autor Stoica Lascu
 
Dacă în urmă cu 124 ani pionierul culturii româneşti în Dobrogea, Petru Vulcan, inaugura prima bibliotecă publică la Constanţa, pe 23 noiembrie 2017, printr-o onorantă coincidenţă, cotidianul ZIUA de Constanţa, conştient de rolul său pe tărâmul cultural dobrogean, a inaugurat prima BIBLIOTECĂ DIGITALĂ - Fondul Documentar „Dobrogea de ieri şi de azi“. 
 
DREPTURI DE AUTOR
 
a) Toate informaţiile publicate pe site de către ZIUA de Constanţa (incluzând, dar fără a se limita la, articole, informaţii, fotografii, fişiere audio, bannere publicitare) sunt protejate de dispoziţiile legale incidente: Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe, Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice şi Legea nr. 129/1992 privind protecţia desenelor şi modelelor), titulari ai drepturilor protejate de lege fiind ZIUA de Constanţa sau, după caz, furnizorii săi de informaţii.
 
b) Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, decompilarea, distribuirea, publicarea, afişarea, modificarea, crearea de componente sau produse sau servicii complete derivate, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului site-ului, cu excepţia afişării pe ecranul unui computer personal şi imprimarea sau descărcarea, în scop personal şi necomercial în lipsa unui acord scris din partea ZIUA de Constanţa.  
Sursa foto: imagoromaniae.ro
 
Citește și: #DobrogeaDigitală: „Cu înţelepciune, cu muncă şi constanţă, lucruri mari se pot face”