#DobrogeaDigitală Sultanul luminat, întemeietor al Medgidiei
Se împlinesc astăzi 160 de ani de la moartea lui Abdul Medgid, cel de-al XXXI-lea sultan al Imperiului Otoman, o minte strălucită și un strateg al secolului XIX.
Susținător al curentului reformist, el este cel care a avut inițiativa creării un oraș modern în Dobrogea, pe Valea Kara-su, aducând aici tătarii din Crimeea persecutați de Imperiul țarist.
A fost căsătorit de nouăsprezece ori și a avut 43 de copii. A creat Medgidia, după model otoman, în 1856, preocupat de o administrare cât mai eficientă a provinciei strategice dintre Dunăre și Marea Neagră.
În 2006, a fost declarat cetățean de onoare al orașului pe care l-a întemeiat, iar geamia mare din Medgidia îi cinstește de asemenea memoria, purtându-i numele.
Volumul „Personalități marcante ale Medgidiei”, semnat de istoricul Adrian Ilie, debutează cu portretul acestui sultan luminat, care a lăsat în urmă realizări considerabile, un model de deschidere și guvernare inteligentă.
„Abdul Medgid s-a născut la 23 aprilie 1823, la Beşiktaş, şi a murit la numai 38 de ani, la 25 iunie 1861, la Istanbul. A întemeiat oraşul Medgidia, pe Valea Kara-su, unde a colonizat tătarii din Crimeea, persecutaţi de autorităţile ţariste, pentru o mai bună administrare a acestui teritoriu strategic.
A dus o politică externă activă, concretizată prin încheierea unor alianţe cu marile puteri occidentale, cum ar fi Marea Britanie şi Franţa, state care au fost aliate ale otomanilor împotriva Imperiului Ţarist, în Războiul Crimeii (1853-1856). Aceste două state aveau interese pe piaţa comercială otomană şi erau dornice ca Imperiul Otoman să reziste presiunilor tot mai mari ale Rusiei şi Austriei.
În cadrul Tratatului de pace de la Paris din 1856, Imperiul Otoman a fost inclus în familia naţiunilor europene. Marile realizări ale lui Abdul Medgid sunt reformele (din perioada Tanzimatului) care aveau un profund caracter liberal şi pe care le-a promovat. Aceste reforme ce fuseseră iniţiate de tatăl său, Mahmud al Il-lea, au deschis drumul modernizării Turciei.
Abdul Medgid a primit o educaţie aleasă, tipic europeană, devenind un vorbitor lluent al limbii franceze şi un pasionat al muzicii şi literaturii clasice. Susţinător al curentului reformist iniţiat de predecesorul său, s-a bucurat de susţinerea unor consilieri progresişti precum marii viziri: Mustafa Reşit Paşa, Mehmet Emin Aii Paşa şi Fuat Paşa. A fost primul sultan care a organizat audienţe publice, pentru a lua la cunoştinţă, fără intermediar, de doleanţele supuşilor săi. Mai mult, a călătorit prin tot Imperiul spre a vedea modul de aplicare a reformelor "Tanzimat"-ului. A călătorit şi prin Dobrogea. Aici îi oferea marelui poet Alphonse de Lamartine pentru exploatare, o carieră de piatră în nordul provinciei, deoarece acesta trecea printr-o perioadă grea din punct de vedere financiar. Drept mulţumire, poetul îi dedica o poezie sultanului, numită ,,Les Orientalis”. Cariera de piatră din Munţii Măcinului, va fi exploatată vreme de trei decenii, zona fiind numită ulterior de localnici, „Muntele francezului”. Piatra extrasă va fi folosită la construcţia căii ferate, construite de englezi în 1860, care făcea legătura dintre Cernavodă şi Constanţa. Calea ferată trecea şi prin Medgidia, oraşul fondat de Abdul Medgid.
Cele mai importante reforme adoptate de Abdul Medgid au fost: introducerea primei bancnote otomane (1840), reorganizarea armatei (1843 - 1844), adoptarea drapelului şi a imnului naţional otoman, reorganizarea sistemului financiar, a Codului civil, a Codului penal, după modelul codurilor franceze napoleoniene (1844), înfiinţarea aşa-numitului Meclis-i Maarif-i Umumyie (1845), prototip al primului Parlament otoman (înfiinţat în 1876); instituirea Consiliului instrucţiei publice (1846), înfiinţarea primelor universităţi şi academii modeme (1848), abolirea taxelor şi impozitelor pentru cetăţenii non-islamici, acceptarea în serviciul militar a unor astfel de cetăţeni şi interzicerea purtării turbanului în favoarea fesului (1856).
Printre construcţiile emblematice realizate în vremea sa, putem aminti Palatul Dolmabah9e şi Podul Galata. A fost preocupat de artă, pictură şi muzică, după moda vesteuropeană, lucru care reiese şi din vestimentaţia cu care apare pe diverse stampe de epocă.
În privinţa legăturilor cu Dobrogea, acestea au fost active, provincia aflânduse în atenţia sa. A semnat documentul prin care se puneau bazele unui oraş, după model otoman, pe Valea Kara-su. Documentul este datat la 2 septembrie 1856. Această dată reprezintă data oficială a întemeierii oraşului modern. în onoarea sa, noul oraş îi va purta numele. Acest nume va dăinui în timp, cu toate că la un moment dat, în perioada tumultuoasă din anii 1940-1944, dar şi în perioada comunistă au existat încercări de a-l schimba.”
Sursa foto: ilustrație din volumul „Personalități marcante ale Medgidiei”
Citește și:
#scrieDobrogea Abdul Medgid - fondatorul orașului modern Medgidia (galerie foto)
Urmareste-ne pe Google News
Urmareste-ne pe Grupul de Whatsapp