Încă o lucrare de referință, sub egida Bibliotecii Judeţene „Ioan N. Roman” Constanța

 

Patrimoniu literar și publicistic al Dobrogei se află de mai mult timp în atenția specialiștilor de vârf ai Bibliotecii Județene „Ioan N. Roman“ din Constanța.

 

După ce, în urmă cu doi ani, colectivul alcătuit din Corina-Mihaela Apostoleanu, Luminiţa Stelian şi Angela-Anca Dobre lansa monografia dedicată primei reviste literare din spațiul danubiano-pontic, volumul „Revista Ovidiu, o biografie contemporană”, iată că strădania celor trei autoare se concretizează într-o nouă lucrare de referință despre presa dobrogeană.

„Enciclopedia de presă a Dobrogei. 1878-1944”, recent apărută la Editura ExPonto, cu sprijinul financiar al Consiliului Județean Constanța, este o întreprindere serioasă, însumând aproape 500 de pagini, titlurile trecute în revistă provenind din colecțiile microfilmate ale Bibliotecii Județene Constanța sau fiind regăsite în Biblioteca Academiei Române.

Tomul elegant nu este doar un dicționar în care sunt indexate, în ordine alfabetică, toate titlurile publicațiilor apărute în această provincie, în primele șase decenii de la revenirea sa sub administrație românească, ci conține scurte prezentări referitoare la orientarea generală, comentarii, date privind colaboratorii, articole program, referințe bibliografice.

 

Sunt trecute în revistă aproximativ 700 de periodice, ziare, reviste, anuare ale unor şcoli şi licee dobrogene, publicații ale unor asociaţii profesionale, precum și ale comunităților etnice (albanezi, armeni, bulgari, evrei, germani, greci, italieni, turci și tătari), scoase în limba română sau în limbile materne.

 

Interesant este și indexul de tipografii, mult mai bogat decât am fi crezut, prezentat în finalul volumului, de unde putem deduce preocuparea pentru litera scrisă în primele decenii ale secolului trecut. Potrivit autoarelor, „Dobrogea este spațiul unde imediat după 1878, tiparul, în speță societățile comerciale tipografice își asumă misiunea formării unei conștiințe publice dobrogene ca parte a conștiinței naționale, precum și dezvoltarea apetenței publice spre o informare completă pe toate planurile, concretizată sub forma presei scrise”.

În Prefața lucrării, istoricul Constantin Cheramidoglu sintetizează în câteva cuvinte rolul presei și modul în care s-a identificat ea cu evoluția generală a societății, oglindindu-i preocupările, orientările politice, culturale sau religioase.

„Presa dobrogeană a trăit toate etapele evoluției istorice și sociale a ținutului dintre Dunăre și Mare, a suferit împreună cu locuitorii dobrogeni dramele ocupației străine, ale cenzurii din vremea stării de asediu, dar și crizele economice ce au dus la dispariția unor publicații. A luptat alături de politicienii vremii pentru obținerea drepturilor democratice ale locuitorilor de aici, dar și pentru atragerea atenției guvernanților spre problemele specifice zonei; a criticat abuzurile administrației locale, dar a lăudat pe cei care s-au străduit să ridice nivelul de trai al dobrogenilor. A găzduit în paginile ziarelor încercările literare ale tinerilor intelectuali dobrogeni, dar a publicat pe larg și contribuțiile unor voci autentice, consacrate, ale literaturii române, spre a crea emulația pe care vremurile o cereau”.

Presa a fost, prin urmare, un barometru important al societății, gazetarul putând fi socotit, după cum spunea Pamfil Șeicaru, „un ajutor al istoricului de mâine”.

De aceea, „Enciclopedia de presă a Dobrogei” trebuie salutată ca un prețios instrument de lucru pentru toți cei interesați de istoria și devenirea Dobrogei, precum și de evoluția presei în acest ținut - fie ei studenți, jurnaliști sau cercetători.