Istoria Dobrogei - Bibliografie Phylarchos (sec. III î. H.) - „Istorii”

 
 
Grecul Phylarchos a trăit în sec. III î. H.
El a scris „Istorii”, un tratat de istorie în 28 de cărți, din care s-au păstrat câteva fragmente în operele altor autori.
Ulterior, opera sa a reprezentat un subiect de polemică pentru istoricul grec Polibiu (sec. II î. H.), care analizează în lucrarea „Istorii” teoria istorică a lui Phylarchos.

De asemenea, scrierea sa a reprezentat un izvor istoric pentru „Vieți paralele” a grecului Plutarh (40-120; „Vieți paralele”). (ed. G. Ștefan)
 
Phylarcos menționează tribul trac al cobrizilor într-un pasaj citat mai târziu de grecul Athenaios (sec. II-III): „Phylarcos spune în cartea a X a a Istoriilor sale că peste tracii numiți crobizi s-a făcut rege Isanthes, care-i întrecea în desfrâu pe toți cei din neamul său. Era bogat și frumos.” (ed. FGrHist)

Cobrizii, ca „neam la miazăzi de Istru”, fuseseră menționați cu mult înainte de grecul Hecateu  (sec. VI-V î.H.) în „Călătorii în jurul pământului”.
Desfrâul tracilor este pomenit și într-o piesă de teatru atribuită grecului Menandru (sec. IV î. H.): „Așa suntem noi, tracii toți, și mai ales geții – mă mândresc că mă trag din neamul acestora din urmă: nu suntem din cale afară de cumpătați. Nici unul din noi nu ia o singură femeie, ci zece, unsprezece sau douăsprezece și unii chiar și mai multe.”  
 
Un obicei al sciților este descris de Phylarchos într-un pasaj citat ulterior de grecul Zenobios (sec. II): „Phylarchos spune că sciții, înainte de a se culca, își aduc tolba și, dacă s-a întâmplat că au petrecut ziua aceea fără supărări, aruncă în tolbă o pietricică albă, iar dacă au avut necazuri, una neagră. Când cineva moare i se ia tolba și i se numără pietricelele. Dacă înlăuntru găsesc mai multe pietricele albe, îl socotesc fericit pe răposat. De aici vine proverbul celor care spun că ziua bună ne vine de la tolbă. Și Menandru afirmă că în Leucadia [insulă grecească în Marea Ionică] ziua bună se numește zi albă.” (ed. FGrHist)
 
Grecii, tracii și sciții, menționați în izvoarele scrise grecești din epoca fierului, făceau parte din marea familie de popoare indoeuropene și se diferențiaseră în epoca bronzului anterioară (mil. II î. H.).
 
Bibliografie
Die Fragmente der griechischen Historiker (FGrHist), Part II, Volume A, Berlin & Leiden, 1923-1958.
GHEORGHE ȘTEFAN (redactor responsabil) /INSTITUTUL DE ARHEOLOGIE AL ACADEMIEI RPR, Izvoare privind istoria României, vol. I, Ed. Academiei R. P.R., București, 1964. (XXXVII. Phylarchos)

Sursa foto: ZIUA de Constanța - Obiecte depuse în gropi rituale. Depozit de bronzuri. Bronzul târziu. Cultura Coslogeni. Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța

Despre Marius Teja
 
Marius Virgil Teja s-a născut în judeţul Constanţa, în anul 1969. A absolvit Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureştişi are un master în Relaţii Internaţionale, absolvit la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti. A fost profesor de Istorie şi Cultură Civică, muzeograf, voluntar after school, iar din 2020 editează blogul „Națiunea Armănă“.
 

Citeşte şi:
Istoria Dobrogei - Bibliografie Antigonos (sec. III î. H.) - „Culegere de povestiri uimitoare”